DOCUMENTUL FINAL "ROMÂNIA COMPETITIVĂ" 330 milioane euro pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii

Autorităţile au în vedere, prin documentul final "România competitivă", reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii care să asigure o suprafaţă irigată suplimentară de circa 250.000 de ha până în anul 2020 şi adoptarea de măsuri pentru gestionarea riscurilor din agricultură ca urmare a schimbărilor climatice. Bugetul total al acestui obiectiv este de 1.487 milioane lei (echivalent 330 milioane euro).

Potrivit documentului, dacă în 2007 suprafaţa irigată în sistemul administrat de ANIF era de 320 de mii de hectare, în 2014 aceasta a scăzut la 145.000 de hectare.

Documentul "România competitivă" menţionează: "O sumă de 4,5 miliarde de lei a fost decisă în Parlament, pe teren existând posibilitatea unor abateri în minus de la aceasta. În condiţiile unui deficit bugetar aflat la limita de sus, pentru anul 2016 s-au găsit mai puţin de 140 milioane lei pentru această măsură. Dar este puţin probabil că aceşti bani vor fi cheltuiţi în acest an, deoarece este necesară în prealabil aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii".

Raportul precizează că irigaţia prin pompare este rentabilă la câmpie doar pentru fermele mijlocii şi mari, care îşi pot permite costul curentului electric, în timp ce irigaţia prin cădere gravitaţională este rentabilă şi pentru fermele de mici dimensiuni (pomicultură, viticultură) de la deal şi podiş. De asemenea, programul are în vedere numai reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.

Judeţul Brăila, caracterizat prin existenţa unor ferme mari, eficiente economic, găzduieşte circa 60% din suprafaţa irigată în prezent.

O altă măsură propusă de guvernul Cioloş constă în restabilirea încrederii fermierilor în ANIF prin transparentizarea formării preţurilor şi demonstrarea răspunderii faţă de clienţi.

De asemenea, raportul mai are în vedere împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite (inclusiv perdele forestiere) finanţate din PNDR, în scopul reţinerii apei în sol, şi amenajarea până în anul 2020 a circa 9.130 ha, cu un cost total de înfiinţare, întreţinere şi compensarea pierderilor de venit agricol pe o perioadă de 12 ani de circa 560 de milioane lei din fonduri europene. Bugetul pentru această măsură se ridică la 87 milioane lei (echivalent 19 milioane euro).

În opinia autorităţilor, există riscul extinderii sistemelor de irigaţii şi la producătorii mici de la câmpie, care nu vor putea suporta costul energiei electrice şi vor solicita subvenţii. "Refacerea perdelelor forestiere şi pe suprafeţe de teren care nu aparţin statului poartă riscul exploatării în scopuri private a copacilor plantaţi", mai precizează documentul.

• 353 de milioane de euro pentru revigorarea învăţământului agricol şi consultanţei agricole

Un alt obiectiv al autorităţilor este revigorarea învăţământului agricol şi consultanţei agricole, având ca scop creşterea până la 20% a ponderii fermierilor cu studii agricole, bugetul total pentru această ţintă fiind de 1.589 milioane lei (echivalent 353 milioane euro) pentru 2016-2020.

În 2005-2006, numărul total de elevi cuprinşi în învăţământul agricol era de 16.937, iar în 2012-2013 a ajuns la 6427.

Guvernanţii doresc asigurarea unui nivel corespunzător de cunoştinţe, prin intermediul învăţământului general obligatoriu, elevilor din mediul rural, implementarea unui sistem prin care facultăţile de stat să ofere din oficiu 10% dintre bursele de studii celor mai buni absolvenţi de liceu din mediul rural, condiţionată de semnarea unui angajament de întoarcere şi profesare în comuna natală (valabil pentru cadre didactice şi cadre medicale), dar şi încheierea unor parteneriate interorganizaţionale între unităţi de învăţământ, organizaţii profesionale şi interprofesionale recunoscute, integrate pe filiere de produs, autorităţi şi grupuri de acţiune locală (GAL), Comitetul sectorial agricultură, piscicultură şi pescuit.

Documentul spune: "Aceste entităţi vor coopera pentru dezvoltarea unor iniţiative de responsabilitate socială în domeniul educaţiei şi formării profesionale din agricultură şi dezvoltare rurală (de exemplu burse, campanii de conştientizare educaţională etc)".

O altă măsură propusă este revizuirea curriculei de calificare pentru formare profesională, conform cerinţei pieţei muncii şi promovarea şi sprijinirea învăţământului profesional şi tehnic agricol: "Activitatea, patrimoniul şi personalul camerelor agricole judeţene (prin care MADR a sprijinit direct programele de formare profesională continuă a fermierilor) vor fi preluate în cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură care se reorganizează în baza Legii nr. 157/2016 privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Astfel, serviciile de formare profesională iniţială şi continuă de specialitate vor fi furnizate de structurile de specialitate înfiinţate în cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură".

Pentru revizuirea curriculei de calificare pentru formare profesională, bugetul total se ridică la 74 milioane lei (echivalent 16 milioane euro).

Autorităţile spun, însă, că există riscul apariţiei unei atitudini refractare din partea Consiliilor judeţene, atât în ceea ce priveşte transferul unor licee şi şcoli profesionale în administrarea sectorului privat, cât şi în ceea ce priveşte desfiinţarea CAJ şi reînfiinţarea ANCA.

• Creşterea la 12% până în anul 2020 a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ

Un alt obiectiv al autorităţilor în agricultură este creşterea la 12% până în anul 2020 a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ, bugetul prevăzut fiind de 28,5 milioane lei (echivalent 6,3 milioane euro).

În acest sens, guvernanţii au în vedere o campanie de informare întreprinsă de MADR şi structurile de specialitate teritoriale în colaborare cu TVR şi alte canale de informare a fermierilor mici şi mijlocii (precum RNDR, GAL-uri etc.) referitor la avantajele constituirii în forme asociative cu scop lucrativ (grupuri şi organizaţii de producători, cooperative etc.), respectiv: o voce comună în faţa furnizorilor de input-uri, a reţelelor de magazine, a exportatorilor etc.; contracte pe termen lung, predictibile; capacitate sporită de a obţine consiliere de la Camerele Agricole Judeţene; luarea în calcul a costurilor reale ale desfacerii individuale a producţiei (costuri de transport, costuri de cazare, costuri cu intermediarii etc.); explicarea confuziei privind "dubla impozitare".

Reportajele pot ilustra experienţele unor Grupuri de Producători de succes (ex: Hortifruct), mai precizează "România competitivă".

Bugetul prevăzut pentru această campanie de informare este de 16 milioane lei (echivalent 3,5 milioane euro) - inclusiv PNDR, bugetul de stat pentru cofinanţarea măsurii 1.2. "Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare".

O altă măsură propusă este susţinerea asocierii pentru intrarea pe piaţă sub forma grupurilor de producători şi cooperării pe lanţuri scurte, prin: sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători; sprijin pentru cooperarea între actorii locali în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanţurilor scurte de aprovizionare; ajustarea misiunii Grupurilor de Acţiune Locală, prin includerea în strategiile locale de dezvoltare a stimulării şi organizării asociaţiilor agricole M3: Acord între MADR şi autorităţile locale privind constituirea de Centre de colectare şi valorificare a produselor agricole, numai pentru producătorii membri în structuri asociative cu scop lucrativ; realizarea de depozite noi sau reabilitarea celor existente, cu o capacitate între 500 de tone şi 5000 de tone, cu mandatarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii de emitere de garanţii în favoarea instituţiilor de credit, care acordă finanţare beneficiarilor programului. Valoarea maximă a garanţiei este de 80% din valoarea finanţării acordate de instituţiile de credit. Bugetul estimat este de 12,5 milioane lei (echivalent 2,78 milioane euro), din bugetul de stat (co-finanţare PNDR).