DOCUMENTUL FINAL ROMANIA COMPETITIVĂ: "Impulsionarea capitalului autohton, fără aversiune faţă de capitalul extern"

A.S.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 decembrie 2016

"Impulsionarea capitalului autohton, fără aversiune faţă de capitalul extern"

Dezideratul impulsionării capitalului autohton nu trebuie să fie caracterizat de aversiune faţă de capitalul extern, acesta fiind complementar celui local, creând condiţii favorabile şi pentru dezvoltarea acestuia din urmă, potrivit documentului final "România Competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 - 2020", care integrează comentariile şi observaţiile primite în urma sesiunilor consultative, capitolul "Capital autohton şi Investiţii străine directe".

Astfel, ISD-urile atrase de economia naţională reprezintă un catalizator important atât pe termen scurt, prin contribuţia la creşterea PIB-ului, numărului de salariaţi şi încasărilor bugetare, dar şi pe termen lung, ajutând la sporirea potenţialului de creştere prin aportul de capital fizic şi financiar, transferul de know-how, intensificarea concurenţei şi îmbunătăţirea productivităţii totale a factorilor de producţie, mai precizează documentul, adăugând: "Un instrument util în atragerea şi utilizarea ISD-urilor au fost ajutoarele de stat. În perioada 2007-2014, acestea, au fost în sumă de 473 milioane de euro, cu o contribuţie la dezvoltarea regională de 1,68 miliarde de euro şi peste 14,4 mii de angajaţi. Astfel, valoarea multiplicatorului ajutoarelor de stat în perioada de referinţă a fost de 3,5 (1 euro ajutor de stat a generat în economia românească o valoare de peste 3,5 ori mai mare). Dacă privim la evoluţia numărului de salariaţi, acesta a ajuns în luna iulie 2016 la cel mai ridicat nivel de după criza economică recentă - 4,722 milioane de salariaţi. După estimările Departamentului de Promovare a Comerţului şi Investiţiilor, aproximativ 30% din creşterea cu 152.000 a numărului de salariaţi, între iulie 2015 - iulie 2016, a fost creată de investiţiile străine atrase".

Volumul capitalului străin a sporit faţă de anul 2000 de 17 ori, în timp ce capitalul local s-a majorat de 5 ori, potrivit documentului final "România Competitivă - un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 - 2020".

În privinţa tipului de capital care caracterizează mediul de afaceri din România, statisticile relevă că totalul capitalului privat a crescut de la 13 miliarde de euro în anul 2000 (80% capital autohton vs 20% capital străin) la aproximativ 100 de miliarde de euro la finalul anului 2014 (52% capital autohton vs 48% capital străin).

Documentul mai menţionează că, în anul 2014, cea mai mare pondere în totalul firmelor exportatoare era deţinută de cele având capital integral românesc - 63,5%, celelalte două categorii (capital străin şi mixt) cumulând restul de 36.5% din total: "Însă produsele cu valoarea adăugată cea mai mare sunt realizate de companiile străine. Astfel, în anul 2014, firmele exportatoare având capital integral românesc contribuiau cu doar 14,6% din valoarea totală a exporturilor, în timp ce companiile cu capital integral străin (5.310) furnizau peste 55% din valoarea exporturilor".

Conform datelor ONRC din august 2016, capitalul autohton predomină la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. Intensitatea pe care o au IMM-urile în procesele de inovare şi utilizare a tehnologiei informaţionale este mult sub nivelul mediu din Uniunea Europeană, accesul acestora la finanţare rămânând încă limitat, se mai arată în documentul care precizează: "Aceste aspecte accentuează dezideratul stimulării capitalului autohton, cu potenţiale efecte asupra îmbunătăţirii balanţei comerciale, în sensul reducerii dependenţei economiei de investiţiile străine.

Totuşi, nu este suficient să existe o pondere cât mai mare a capitalului autohton în economie, ci şi o creştere a calităţii şi robusteţii acestuia".

Principalele constrângeri identificate în urma întâlnirilor şi interviurilor cu peste 100 de firme având capital străin, existente în România sau în stadiul de prospectare, sunt: proceduri rigide şi greoaie (obţinerea autorizaţiilor de mediu, vizelor pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, ajutorului de stat etc.); contactul limitat cu investitorii străini după ce aceştia au finalizat procesul de investire; legăturile slabe între companiile locale şi străine, atât în interiorul parcurilor industriale, cât şi din perspectiva necesităţii de a crea clustere industriale.

Pentru eficientizarea acordării ajutorului de stat şi îmbunătăţirea criteriilor de alocare ale acestuia, documentul propune scurtarea timpului de analiză de la înmânarea aplicaţiei la decizia finală de acordare a ajutorului de stat, în special în cazul răspunsurilor la întrebările lămuritoare, şi diversificarea şi completarea criteriilor de alocare ale ajutorului de stat în vederea creşterii şanselor firmelor locale.

Pentru încurajarea dezvoltării unor campioni naţionali şi regionali, autorităţile au în vedere realizarea unor programe de training şi consultanţă în domeniul managementului de proiecte, marketingului, strategiei, finanţelor etc., dezvoltate împreună cu instituţii de prestigiu în domeniu, dar şi sprijinirea construcţiei de parcuri industriale la nivel naţional, mai ales în judeţele care în prezent nu au un parc industrial (de exemplu Constanţa, Mehedinţi, Buzău), preluând bunele practici dintre cele care în prezent funcţionează, facilitând în special integrarea IT-ului în mai multe sectoare de activitate (automobile, aerospaţial, alimentar etc.). Bugetul alocat pentru acest din urmă obiectiv este de 300 milioane lei (echivalent 67 milioane euro).

Documentul mai are în vedere şi sprijinirea dezvoltării clusterelor în centre de excelenţă pentru a furniza expertiza necesară IMM-urilor, bugetul alocat fiind de 600 milioane lei (echivalent 133 milioane euro).

Bugetul total pentru încurajarea dezvoltării unor campioni naţionali şi regionali este de 900 milioane lei (echivalent 200 milioane euro).

Un alt obiectiv al documentului "România Competitivă" pentru dezvoltarea capitalului autohton şi investiţiile străine directe constă în dezvoltarea şi operaţionalizarea unor scheme noi de finanţare, bugetul total prevăzut fiind de 1.700 de milioane de lei (378 milioane de euro).

În acest sens, autorităţile au în vedere dezvoltarea unei noi scheme de ajutor de stat, dedicată IMM-urilor. Schema este deja prevăzută pentru anii 2017-2020 şi are o finanţare de 900 de milioane de lei. Aceasta va fi operaţională la începutul anului 2017, va fi inclusă în Legea Bugetului pentru 2017 şi trebuie continuată ca o schemă multi-anuală pentru antreprenori.

De asemenea, guvernanţii mai doresc crearea unor mecanisme financiare rapide pentru companii inovative (granturi, fonduri de capital de risc şi de garantare), bugetul alocat fiind de 800 milioane de lei. Această măsură cuprinde programe de incubare (faza iniţială) utilizând facilităţile existente ale institutelor (INCD-uri, ASAS, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia Română) pe specializările - autovehicule, aeronautică şi spaţiu, biotehnologii (agricultură de precizie), securitate informatică, servicii de tech-medicină, materiale avansate; programe de creştere şi dezvoltare accelerată a companiilor (faza de la "start-ups" la "scale-ups"), pe specializările autovehicule, aeronautică şi spaţiu, biotehnologii (agricultură de precizie), securitate informatică, servicii de tech-medicină, materiale avansate.

Documentul "România Competitivă" mai vizează şi îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile publice şi investitori prin crearea cadrului legal la nivelul autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii serviciilor de aftercare oferite investitorilor existenţi (Ministerul Economiei, autorităţi locale) - îmbunătăţirea accesului la bazele de date statistice şi reformarea acestora.

De asemenea, guvernanţii mai au în vedere şi revitalizarea diplomaţiei economice prin reorganizarea reţelei de ataşaţi economici şi comerciali, sprijinirea regiunilor de dezvoltare în vederea promovării pe plan extern, pentru a atrage investitori străini, precum şi creşterea rolului pe care îl au Agenţiile de Dezvoltare Regională în atragerea investitorilor şi în promovarea exporturilor companiilor locale (buget - 90 milioane lei), şi crearea unor instrumente obiective de măsurare a eficacităţii atragerii ISD în România, care să urmărească, printre altele, contribuţia acestora la dezvoltarea regională, privind îndeosebi transferul de know-how pe care ISD-urile îl realizează şi integrarea altor companii locale în lanţul de valoare.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Capitalul extern ne mijloceste accesul la propriile resurse, ne indoapa cu garbage si ne termina si agricultura, iar noi sa fim atenti sa nu-i deranjam. legile in favoarea lor se aplica inainte sa apara, iar cele in favoarea capitalului autohton nu se pot aplica. Tara de slugi ale slugilor

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6867
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3098
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0072
Gram de aur (XAU)Gram de aur391.1865

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb