Dolar mai ieftin, baril mai scump

• La bursa energetică din Londra, preţul ţiţeiului a trecut de 126 dolari barilul, vineri, iar la New York a depăşit 112 dolari

Preţul petrolului de tip Brent a depăşit 126 de dolari barilul pe piaţa din Londra, vineri, iar la Bursa din New York, cotaţia ţiţeiului brut a trecut de 112 dolari barilul pentru prima oară în ultimele 30 de luni, în condiţiile în care investitorii sunt sceptici cu privire la redresarea producţiei de profil din Libia, la momentul la care conflictul din ţară se va sfârşi. Totodată, deprecierea dolarului în raport cu euro a generat o cerere mai mare de investiţii în materii prime.

Preţul petrolului Brent cu livrare în luna mai a urcat cu 3,98 dolari (3,2%), la 126,65 dolari/baril la ICE Futures Europe din Londra. Acesta a fost cel mai ridicat preţ de închidere înregistrat după data de 30 iulie 2008.

La New York Mercantile Exchange, cotaţia ţiţeiului brut cu livrare în luna mai a crescut cu 2,49 dolari (2,3%), la 112,79 dolari barilul - cel mai ridicat nivel de după 22 septembrie 2008. Săptămâna trecută, preţul ţiţeiului a urcat cu 4,5%, iar în ultimul an - cu 32%.

Analiştii băncii britanice "Barclays Capital" sunt de părere că preţul petrolului brut se va apropia de 130 de dolari/baril, dată fiind situaţia din Libia. De la momentul izbucnirii protestelor antiguvernamentale în această ţară, cotaţia petrolului a câştigat 34% pe piaţa din New York, iar dolarul a pierdut 6,6% faţă de euro. Amintim că Libia este stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), iar producţia sa a ajuns la circa 400.000 de barili pe zi în prezent, ceea ce reprezintă mai puţin de o treime din cantitatea furnizată pieţei înaintea conflictului.

• FMI: "Tensiunile din piaţă sunt tot mai puternice"

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat, săptămâna trecută, că economia globală a intrat într-o perioadă în care petrolul va fi tot mai greu de găsit, ceea ce ar putea duce la o creştere puternică a preţurilor.

Potrivit FMI, tensiunile din piaţă sunt tot mai mari, pe fondul cererii în creştere din ţările emergente aflate în expansiune puternică, precum China, care contrastează cu problemele de producţie, în contextul în care zăcămintele au ajuns la maturitate.

"Există un risc ca tensiunile dintre cerere şi ofertă să se intensifice din nou, iar preţurile să crească rapid", a declarat Thomas Helbling, consilier al departamentului de cercetare din cadrul FMI.

Evoluţia preţului petrolului ar putea afecta redresarea economiei globale. FMI subliniază că, în situaţia în care piaţa petrolului va fi tot mai tensionată, preţul acestei materii prime ar putea urca la niveluri apropiate de maximul istoric atins în iulie 2008, de aproape 150 dolari/baril.

Maxime pe piaţa aurului şi argintului

Euro urcă puternic, pe fondul majorării dobânzii BCE

• Tampiza, Lukoil: "Mă tem de pragul de 150 de dolari pe baril"

Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a grupului petrolier rus Lukoil în România, şi-a exprimat, din nou, îngrijorarea cu privire la evoluţia cotaţiilor internaţionale pentru petrol. Domnia sa ne-a declarat: "Acest trend ascendent îi îngrijorează pe toţi petroliştii. Eu personal mă tem de pragul de 150 de dolari pe baril. Cotaţiile s-au apreciat foarte tare pe fondul continuării conflictelor din zona arabă şi a scăderii producţiei din zonă. Cred că vânzările de carburanţi vor scădea în România pe fondul viitoarelor scumpiri. Va consuma numai cine îşi va permite".

Vineri, Petrom, Rompetrol şi Lukoil au anunţat noi majorări pentru carburanţi. Petrom şi Rompetrol au majorat preţurile carburanţilor cu nouă bani pe litru, iar cel mai scump sortiment de benzină a depăşit pragul de şase lei pe litru.

Lukoil România a scumpit cu până la şase bani pe litru preţul carburanţilor.

Premierul Emil Boc a declarat, recent, la un post de televiziune, că Guvernul nu are pârghii de intervenţie pe piaţa carburanţilor şi poate adresa companiilor doar rugăminţi de reducere a preţului. Dar, de la începutul anului şi până în prezent, domnia sa a avut mai multe intervenţii publice în care a catalogat creşterea preţurilor carburanţilor ca "aberantă".

Piaţa distribuţiei de carburanţi este analizată de Consiliul Concurenţei încă din 2005, dar nu s-au prezentat concluziile anchetei. În februarie, Guvernul a primit o informare a Consiliului Concurenţei privind piaţa carburanţilor, dar Emil Boc a considerat documentul ca fiind prea general şi a cerut refacerea materialului.

Şi ANAF verifică distribuitorii de carburanţi, după ce, în ianuarie, a transmis Guvernului un raport în care arăta că preţul carburanţilor la pompă a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fără a fi determinat de evoluţia cotaţiilor internaţionale pentru ţiţei, cursul valutar şi taxele percepute de stat.

Primii afectaţi de repetatele creşteri ale preţurilor carburanţilor sunt transportatorii, care acuză, în continuare, companiile petroliere că marchează profituri mari în urma unor majorări nejustificate ale tarifelor. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) arată, într-un comunicat: "Creşterea nejustificată a preţurilor la carburanţi continuă în timp ce economia noastră o ia la vale! În urma unei analize a UNTRR, s-a constatat că a crescut cotaţia petrolului cu 28,8%, a scăzut cursul de schimb euro/leu cu 4,11%, a scăzut cursul de schimb USD/leu cu 10,18%, iar preţul de vânzare al motorinei la staţiile Petrom a crescut cu 8,71%, respectiv cu 47 de bani. Deşi la prima vedere s-ar părea că această creştere a preţului carburantului acoperă doar variaţia creşterii preţului la ţiţei, dacă este să ţinem cont că influenţa preţului ţiţeiului în costul final al produsului (motorinei) este de doar 36% conform Statistisches Bundesamt Deutschland, ar fi trebuit ca această majorare să fie de doar 0,0576 USD/litru, respectiv, la cursul curent, 0,166 lei/litru la care se adaugă TVA. Rezultă o creştere de maxim 0,206 lei/litru faţă de 0,47 lei/litru".

Transportatorii cer, din nou, distribuitorilor să fie transparenţi în formarea preţurilor şi cer Guvernului să intervină pentru protejarea economiei.

Alina Toma Vereha