Dosarul "Retrocedării" a născut "Dosarul traficului de influenţă"

Actualizare 11:20 Hrebenciuc rămâne după gratii; Adam, cercetat la domiciliu

Fostul deputat PSD Viorel Hrebencuic rămâne în arest preventiv în dosarul retrocedărilor, dar Ioan Adam a fost transferat în arest la domiciliu, a hotărât astăzi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Instanţa supremă trebuia să se pronunţe vineri pe această speţă, dar a amânat decizia.

Adam a fost arestat pe 20 noiembrie printr-o hotărâre luată de ICCJ, în dosarul retrocedărilor de păduri din judeţul Bacău. Viorel Hrebenciuc fusese arestat pe 29 octombrie.

(Valentin Busuioc)

---

Viorel Hrebenciuc este cercetat în continuare într-un dosar desprins din cel al retrocedărilor, pentru instigarea deputaţilor Ilie Sârbu şi Dan Şova la traficarea influenţei şi instigare la cumpărare de influenţă a lui Dan Şova.

Anchetatorii DNA notează în secţiunea finală a rechizitoriului prin care l-au trimis în judecată pe Viorel Hrebenciuc, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, că "cercetările nu au fost finalizate din motive obiective până la momentul întocmirii rechizitoriului cu privire la toate faptele şi persoanele, nefiind lămurită, dincolo de orice îndoială, existenţa tuturor faptelor şi contribuţia tuturor persoanelor implicate", astfel că procurorul de caz a dispus "disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar şi continuarea cercetărilor" cu privire la Hrebenciuc şi alte persoane.

Astfel, Viorel Hrebenciuc este cercetat în continuare de DNA Braşov pentru "săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 47 din Codul penal (instigarea la comiterea de infracţiuni - n.r) raportat la articolul 13 din Legea nr. 78/2000 (Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani - n.r.), faptă comisă în legătură cu suspectul Sîrbu Ilie".

Hrebenciuc l-ar fi instigat la trafic de influenţă, şi în plus la cumpărare de influenţă, faptă prevăzută de articolul 292 din Codul penal raportată la articolele 6 şi 7 litera a din Legea nr. 78/2000, şi pe Dan Şova. Astfel, Ilie Sârbu şi Dan Şova sunt şi ei suspecţi în acest dosar.

Anchetatorii mai continuă cercetările în acest nou dosar şi faţă de soţia judecătorului Lorand Ordog, Melinda, judecătorul Gabriel Uţă, Paltin Sturdza, Costin Bengescu, Horaţiu Hanganu, Aurel Pâslaru, Daniel Călugăr, Ion Sorin Iacob, Iosif Kadas, Ioan Mătăsel, Aurel Olari, Andrei Poteacă, Maria Daniela Velican, Adrian Victor Prodan, Nicolae Mergeani, Carmen Drăgoi, Paul Philippe al României şi Lia Georgia a României, Alina Ciocoiu, Gabriel Vlase şi Viorel Gheorghe Ghelasă.

Toţi cei vizaţi au fost puşi sub urmărire în dosarul retrocedărilor, în care Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

• Prejudiciul în dosarul retrocedării de păduri, recuperat doar prin desfiinţarea deciziei nelegale

Paltin Sturdza a dat, în ianuarie, o declaraţie notarială prin care a renunţat la pădurea care îi fusese retrocedată, dar recuperarea prejudiciului produs se poate face numai prin desfiinţarea hotărârii judecătoreşti din 2012, de punere în posesie a lui Sturdza cu suprafaţa de 43.227 de hectare.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri, la capitolul "Latura civilă" din rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată Gheorghe Paltin Sturdza, Viorel şi Andrei Hrebenciuc, senatorul Tudor Chiuariu, şi deputatul Ioan Adam, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov arată că singura modalitate de recuperare a prejudiciului constatat este aceea de a fi desfiinţată decizia prin care Sturdza a fost împroprietărit ilegal. "Prin plângerea penală formulată de către Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Bacău, la data de 3 august 2012, împotriva magistraţilor judecători de la Tribunalul Covasna - Secţia Civilă, reprezentanţii acestei instituţii au precizat că aceştia, exercitându-şi cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, în mod defectuos, au cauzat o vătămare a intereselor statului şi RNP Romsilva în valoare de 1.421.800.870,50 lei (echivalentul a 303.888.615 de euro)", se arată în documentul citat.

Procurorii au precizat că, în ianuarie, Gheorghe Paltin Sturdza a dat o declaraţie notarială prin care a renunţat "la drepturile care s-au născut prin decizia nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna". "Apreciem că în felul acesta nu s-a stins acţiunea civilă. Recuperarea prejudiciului se poate face în prezenta cauză numai prin desfiinţarea hotărârii judecătoreşti şi repunerea părţilor în situaţia anterioară", au scris procurorii în rechizitoriu.

În acest sens, la data de 30 decembrie 2014, Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Juridică a formulat o cerere de constituire ca parte civilă, solicitând "restabilirea situaţiei anterioare pronunţării Deciziei Civile nr. 231/R/17.04.2012 de Tribunalul Covasna, prin reîntregirea imobilelor în proprietatea publică a statului". Mai mult, procurorii anticorupţie au cerut judecătorilor, prin actul de inculpare, confiscarea specială a 20.000 de euro, echivalentul în lei reprezentând contravaloarea bunurilor primite drept mită de către judecătorul Ordog Lorand Andras, unul dintre magistraţii din completul de la Tribunalul Covasna care a dispus punerea în posesie a lui Sturdza cu suprafaţa de 43.227 de hectare de pădure în judeţul Bacău.

DNA mai arată că, prin ordonanţa procurorului din 8 ianuarie, a fost dispusă instituirea sechestrului asigurător pe trei terenuri, în suprafaţă de 100, 163 şi 180 de metri pătraţi, ale judecătorului Ordog, bunuri deţinute împreună cu soţia sa, în vederea confiscării speciale, până la concurenţa sumei de 20.000 de euro primită cu titlu de mită de către magistrat. Astfel, prin procesul verbal din 9 ianuarie a fost pus în aplicare sechestrul asupra bunurilor imobile ale judecătorului Ordog, valoare acestora fiind estimată la 212.920 de lei.