Dragnea acţionează în instanţă ICCJ şi Colegiul de conducere

Liderul PSD Liviu Dragnea a solicitat în contencios administrativ anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care completurile de 5 judecători sunt considerate "formaţiuni de judecată cu reglementare specifică", astfel încât prevederile Legii de organizare judiciară modificată vor fi aplicate în cazul lor începând cu 1 ianuarie 2019. Pârâţi în acest caz sunt ICCJ şi Colegiul de conducere al acesteia.

Acţiunea preşedintelui PSD a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti în data de 5 octombrie.

Hotărârea numărul 89 din 4 septembrie 2018 se referă la măsuri decise ca urmare a modificărilor Legii de organizare judiciară.

"Analizând dispoziţiile art.32 Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecători, cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite "la începutul fiecărui an" şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019. Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Neniţă în sensul că, dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare", se arată în decizia Colegiului de conducere al ICCJ.

"Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completurilor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei", a spus Dragnea.

Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns acuzaţiilor preşedintelui PSD conform cărora la instanţa supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completurilor de cinci judecători, afirmând că la Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc.

În legătură cu această decizie a ICCJ, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completurilor de judecată.

Guvernul arată în sesizarea transmisă CCR că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare, arată Curtea Constituţională.

Sesizarea urmează să fie discutată în 16 octombrie de CCR.