DRAGNEA, DESPRE REZOLUŢIA MAGHIARILOR PRIVIND AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC:  "Neconstituţională şi de nenegociat"

Liderul PSD Liviu Dragnea consideră rezoluţia semnată luni de cele trei formaţiuni politice maghiare, UDMR, PPMT şi PCM, privind obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc drept neconstituţională şi "de nenegociat".

Întrebat la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD ce părere are despre rezoluţia semnată luni la Cluj-Napoca, Liviu Dragnea a spus că este "neconstituţională şi de nenegociat", relatează News.ro.

Rezoluţia semnată de cele trei formaţiuni politice maghiare arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină "o regiune autonomă în limitele sale istorice", cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că "administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti".

"La o sută de ani după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate naţională puternică şi generatoare de valori, care doreşte să îşi păstreze identitatea naţională şi patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorităţii guvernelor româneşti din diferitele perioade istorice. Deşi eforturile de apărare a identităţii au consumat energii şi resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât şi proporţional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural şi economic, dacă vom reuşi să creăm cadrul politic, juridic şi administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunităţii", scrie în Rezoluţia comună a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnată la Cluj-Napoca.

În document se arată că "păstrarea şi perpetuarea identităţii" maghiarilor din România, dezvoltarea culturii maghiare şi existenţa ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, "pot fi asigurate doar prin instituţia autonomiei".