Aventura concursului pentru ocuparea postului de procuror şef al DNA ne oferă o interesantă ilustrare a raporturilor dintre drept şi politică. Atât Curtea Constituţională, care a iniţiat, practic, procesul, cât şi ministrul justiţiei, susţin că se manifestă în numele Dreptului. Dincolo de încercarea de a scoate total preşedintele republicii din jocul de numire al şefului DNA, se pune însă întrebarea dacă Dreptul este totuna cu Puterea. Altfel spus, în numele Dreptului sau în numele Puterii îşi afirmă cele două instituţii autoritatea în spaţiul politic?
Dreptul nu este un dat, ci mai degrabă un limbaj atât al vieţii reale, cât şi al puterii. Dreptul este forma prin care, în general, puterea poate şi trebuie să se manifeste şi să se (re)prezinte. În acest sens, dreptul presupune facultatea de a exprima o stare a lucrurilor. Doar în continuarea acesteia apare funcţia de legitimare a puterii. Pentru a reuşi legitimarea acţiunilor Puterii este necesară adoptarea unui model juridic care are mai degrabă un aspect tactic. Referinţa la drept permite adoptarea unor reglementări uşor de acceptat de subiecţii puterii.
Dar este dreptul cale care permite înţelegerea Puterii? Pentru cei ce exercită puterea, mai ales în statele iliberale cum devine acum şi Romania, suveranitatea condiţionează natura dreptului. Pentru aceştia, suveranitatea, de la care se revendică, este Puterea de a face ceva, de exemplu, de a pune în aplicare schimbări care reduc garanţiile privind protecţia libertăţii individuale. O astfel de teorie, inspirată din scrierile lui Carl Schmitt (care nu întâmplător a devenit membru al Partidului nazist), porneşte de la unilateralitatea suveranităţii. Dar, suveranitatea nu este o putere unilaterală supremă, ci mai degrabă rezultatul unui contract în urma căruia drepturile pe care le deţin de la origine şi de la natură subiecţii puterii - numiţi uneori, mai ales în societăţile cu democraţie liberală, cetăţeni - sunt transmise puterilor publice care au ca misiune să le garanteze şi să le protejeze.
Ambiguitatea dreptului constă în faptul că cel ce este la început, prin naştere, un subiect natural, devine un subiect al politicii. Un cetăţean este atât deţinătorul unui drept iniţial, cât şi un subiect al puterii sub a cărei dominaţie este plasat. Când se vorbeşte despre un subiect de drept se înţelege o persoană care dispune de întreaga sa libertate, pe când atunci când se face referire la un subiect al puterii politice se înţelege o fiinţă umană care se află sub autoritatea unei puteri care-l domină.
Pentru cei ce reduc suveranitatea la exercitarea ierarhică a puterii, statul de drept este o formă de limitare inacceptabilă a dreptului lor de a conduce. Or, statul de drept este o configuraţie politică ce pune în centrul exercitării politicii garanţii de care ar trebui să beneficieze cetăţenii. Dar presupune în acelaşi timp şi dreptul unui stat sau al unei entităţi politice căruia subiectul trebuie să i se supună.
De aceea, dreptul apare mai degrabă ca o mască formală, şi nu ca natura însăşi a Puterii. Analiza juridică a politicii nu permite înţelegerea efectivă a Puterii. Discursul juridic duce întotdeauna la stat, la puterea statului. Or, puterea este diseminată în ansamblul societăţii şi este legată de relaţiile dintre indivizi. Mai curând, am putea spune că puterea se infiltrează în întreg corpul politic, iar suveranitatea statului, forma legii sau dominaţia exercitată în numele acestora este doar ultima formă de manifestare a puterii.
Prin drept nu poate fi înţeleasă alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, dar pot fi explicate acţiunile care urmăresc atât investigarea ingerinţelor ruseşti în alegerile prezidenţiale americane din 2016, cât şi încercarea preşedintelui american de a prelua controlul Curţii Supreme. Normele de drept privind numirea unui şef la DNA sunt reprezentate de forma juridică a unei confruntări politice care nu vizează doar parchetele - nici măcar recunoaşterea statului de drept -, ci exercitarea unei puteri care să scape oricărui control, fie acesta juridic sau social.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 11:28)
Pîrvulescule, încă aștept articolul tău pe tema statului de drept din perspectiva protocoalelor secrete.
În ce fel respecta lepra ta securistă drepturile și libertățile achitaților?
1.1. Dragnea a semnat protocoale (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dorel în data de 30.07.2018, 15:58)
De ce să-l întrebi pe Pârvulescu, mai bine îl întrebi pe Dragnea, pentru că el a semnat asemenea protocoale și trebuie să știe mai bine.
Un achitat nu înseamnă că este obligatoriu nevinovat, ci poate nu i -a putut dovedi vinovăția datorită restricțiilor procedurale instituite de infractorii din parlament pentru pielea lor
1.2. Dragnea n-a semnat protocoalele (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 18:36)
La propaganda securistă nu spuneți adevărul nici sub tortură.
Un achitat este obligatoriu nevinovat.
Când nu ai probe legale împotriva cuiva, ai de-a face cu prezumția de nevinovăție.
Spune-le și colegilor tăi că regimul securist stalinist era legal în anii 50:
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 20:15)
Corect! pana la proba contrara.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 20:17)
Si cand nu ai probe, pentru ca-i slab sau partizan "cercetasul", unde te afli?.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 21:36)
La DNA unde sunt tinute dosarele importante sub calorifer.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 11:40)
ingerintele rusesti au fost niste reclame online in valoare de o suta de mii de dolari.
Efect zero in planul alegerilor americane.
Parvulescu nu va spune de coruptia din interiorul FBI.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 12:23)
Este o corupție liberală și democrată.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2018, 20:13)
Stangul unde este?.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2018, 23:18)
N-am avut rabdare decit sa il aud zece secunde pe individul care la un post TV ne dadea un exemplu despre ce inseamna libertatea de expresie M__E PARVULESCULE si cum un stat iliberal o reprima.
Ce mai trebuie remarcat in dezinformarea ticaloasa a individului sus-numit este ca suedezii insisi au retras numerele si le-au definit ca ilegale. Deci chiar Suedia este un stat iliberal in conceptia dementa a unui propagandist de profesie. Rusine Parvulescule. Nesimtire grobiana.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2018, 23:43)
Iata un exemplu de exercitare a dreptului, in Suedia. Placutele nesimtitului erau ilegale de la momentul intrării in România a mașinii pentru că intră in contradicției cu regulile de alocare a numerelor în România care evită combinațiile insultătoare CL-11-CUR nu poate fi acordat. Iar Suedia a exercitat dreptul, retrăgind numerele acelui nimeni.
"Agenţia suedeză a Transporturilor aprobă numere de înmatriculare personalizate pentru utilizarea pe teritoriul Suediei. Numerele de înmatriculare personalizate sunt permise şi în străinătate, cu condiţia să nu intre în contradicţie cu legislaţia locală. În momentul aprobării numerelor de înmatriculare personalizate, luăm în considerare diverse criterii. Unul dintre criterii este să analizăm combinaţia de litere sau cifre şi dacă acestea sunt percepute ca fiind ofensatoare. În acest caz, nu aprobăm emiterea numărului de înmatriculare. Cu toate acestea, nu putem şti în avans semnificaţia oricărei combinaţii posibile în toate limbile străine. Cuvinte care în anumite limbi nu sunt ofensatoare pot fi ofensatoare în alte limbi. Dacă Agenţiei suedeze pentru Transporturi i se aduce la cunoştinţă că un anumit număr de înmatriculare este ofensator, acesta este retras", a transmis instituţia într-un răspuns la o solicitare a agenţiei de presă MEDIAFAX.
Combinaţiile interzise de numere de înmatriculare sunt cuprinse într-un dicţionar al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Acest dicţionar funcţionează la nivelul întregii ţări şi include 1.528 de combinaţii interzise. Printre acestea se număra combinaţiile care au fost restricţionate pentru uzul propriu al unor instituţii: Poliţia Română (POL), Cameră Deputaţilor (DEP), Senat (SNT), Serviciul Român de Informaţii (SRI) sau Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). De asemenea, sunt interzise şi combinaţiile de litere care încep cu „I” sau „O” deoarece aceste litere pot fi confundate cu cifrele 1 şi 0. Din acelaşi motiv, nu sunt permise nici combinaţiile „III” sau „OOO”. În plus, sunt interzise şi combinaţiile care au conotaţii sexuale sau obscene. Printre acestea COY, CUR, PUL, PIZ, MUI sau MUE. Deşi este interzis CUR, sunt permise, însă, ASS, XXX ori SEX.