DUPĂ BLOCAREA, ÎN INSTANŢĂ Punerea în siguranţă a proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni, prioritate zero pentru Hidroelectrica

Hidroelectrica şi autorităţile caută soluţii pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni, pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie, reiese dintr-un comunicat al producătorului de energie, transmis vineri.

Curtea de Apel a anulat autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj şi a oprit, astfel, proiectul AHE Bumbeşti -Livezeni, demarat în anul 2004, pentru realizarea căruia compania Hidroelectrica a alocat 1.017.010 mii lei şi pentru care a cheltuit până la acest moment 715.255 mii lei (circa. 155,50 milioane de euro).

Procesul a fost declanşat la solicitarea asociaţiilor non-guvernamentale Bankwatch şi Neuer Weg.

Acum, compania şi autorităţile urmăresc protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primavară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi punerea în conservare în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate.

Hidroelectrica aşteaptă motivarea instanţei, pentru stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni.

Andrei Maioreanu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a declarat: "Nu căutăm acum vinovaţi pentru blocarea proiectului, ci soluţii pentru punerea în siguranţă şi, ulterior, pentru punerea în funcţiune. Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica - producător de energie din surse regenerabile de interes naţional - este o măsură asumată ferm prin Programul de Guvernare. La fel - creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic. Ministerul asigură întreg sprijinul pentru finalizarea lucrărilor de pe Jiu".

La rândul său, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica, domnul Bogdan Badea a ţinut să sublinieze: "Sunt surprins şi profund dezamăgit de blocarea proiectului prin decizia Curţii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare şi nesiguranţă, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atenţia în repetate rânduri asupra incoerenţelor legislative care afectează grav felul în care sunt realizate lucrările la obiectivele noastre. Din păcate, solicitările Hidroelectrica şi semnalul de alarmă pe care l-am tras au rămas fără ecou. Iată, suntem astăzi în faţa unei situaţii fără precedent: o investiţie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesară sistemului, gata să fie pusă în funcţiune, intră în conservare cu perspectiva de a fi distrusă. Ne dorim sau nu să facem investiţii? Consider că a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum să vorbim despre dezvoltare în condiţiile în care nu poţi să faci investiţii pentru că există oricând spectrul ca autorizaţii obţinute perfect legal să fie mai apoi anulate de instanţă.

Avem neapărat nevoie de armonizare legislativă, de conlucrarea între toate autorităţile competente, în interes naţional. Normele şi normativele trebuie să fie simple şi uşor de înţeles pentru orice investitor.

De asemenea, nu înţeleg ostilitatea organizaţiilor de mediu vizavi de investiţiile pe care le face Hidroelectrica. Construim scări de peşti în amenajări - un lucru recent pentru ţara noastră, şi, în general suntem deschişi la tot ceea ce înseamnă exigenţe de mediu. Efectuăm lucrări de împădurire şi amenajare care fac ca obiectivele noastre să se integreze în ambient. Şi noi dorim o Românie curată, în armonie cu mediul.

Mai mult, alături de beneficiile clare ale producerii de energie, oriunde a investit, Hidroelectrica a adus plus-valoare. Mă refer aici la crearea de noi habitate, la stimularea turismului, la dezvoltarea economică pe plan local, la ridicarea gradului de siguranţă în caz de calamităţi".

Potrivit companiei, prin decizia instanţei, Sistemul Energetic Naţional va fi privat de un aport de 65 MW ce urmau a fi produşi începând de anul următor, în condiţiile în care investiţiile în noi capacităţi sunt slab reprezentate în România, iar necesarul de energie în SEN este din ce în ce mai dificil de acoperit în perioadele de vârf. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună, mai arată Hidroelectrica.

Compania va face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor din Defileul Jiului.

Reprezentanţii producătorului de energie amintesc că, în primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a respins (prin Sentinţa nr. 4021/22.06.2017) acţiunea în anulare formulată de asociaţiile Bankwatch şi Neuer Weg. De asemenea, tot Tribunalul Bucureşti a respins (prin sentinţa nr. 3173/19.05.2017) acţiunea de suspendare a autorizaţiilor de construire menţionate.