DUPĂ CE A FOST ÎNVINSĂ DE BCR BPL Curtea de Conturi a pierdut şi în procesul cu Raiffeisen Banca pentru Locuinţe

Şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) a câştigat în procesul deschis împotriva Curţii de Conturi, după ce BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) a obţinut de la instanţă aceeaşi hotărâre.

Ambele decizii ale justiţiei au fost pronunţate pe fond.

În procesul dintre Curtea de Conturi şi RBL, Curtea de Apel Bucureşti a decis: "Admite în parte acţiunea. Anulează în parte Raportul de control privind controlul utilizării subvenţiilor bugetare la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (...) cu privire la: - abaterile reţinute prin Constatările (...); - măsurile aferente abaterilor de mai sus, dispuse la punctele (...); - măsurile dispuse la punctele (...) din aceeaşi decizie în ceea ce priveşte aspectele derivând din constatarea abaterilor şi dispunerea măsurilor anulate mai sus. Respinge în rest acţiunea, ca nefondată".

Decizia judecătorilor poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Săptămâna trecută, BCR BpL a anunţat că instanţa a anulat decizia Curţii de Conturi luată cu privire la activitatea băncii.

În anul 2015, Curtea de Conturi a dat publicităţii un raport încheiat în urma controalelor efectuate la BCR BpL şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.

Sesizarea comună a Curţii de Conturi indică un prejudiciu de aproape 269 de milioane de lei în cazul BCR BpL şi de circa 60 de milioane de lei - prejudiciul produs de RBL.

Curtea de Conturi susţine, în raportul citat, că băncile pentru locuinţe au pus la punct un mecanism prin care au acordat primele oferite de stat în mod ilegal. Instituţia de control a derulat un audit şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autoritatea care alocă banii pentru prima de stat oferită de cele două bănci pentru locuinţe.

În anul 2014 au fost efectuate plăţi din buget, prin MDRAP, pentru prima de la stat de aproximativ 316 milioane lei, potrivit raportului Curţii de Conturi, care arată că acţiunile de control la BCR Banca pentru Locuinţe, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi MDRAP au avut ca scop verificarea modului de utilizare a acestor subvenţii în cadrul contractelor de economisire-creditare.

Curtea de Conturi a apreciat că cele două bănci au solicitat în mod nelegal subvenţia reprezentând primă de la stat calculată în procent de 25%, inclusiv asupra comisionului de deschidere, "care reprezintă, în fapt, un cost al clientului ce este suportat de acesta imediat după încheierea contractului de economisire-creditare din primele depuneri în contul bancar".

Raportul citat reclama şi că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi minori, care aveau vârsta mai mică de 18 ani atât la data încheierii contractelor, cât şi la data la care aceste contracte au fost reziliate/repartizate.

Auditorii au apreciat că băncile au interpretat eronat calitatea de client în cadrul contractelor de economisire-creditare, subliniind că în spatele acestor contracte se ascunde intenţia părinţilor de a încasa prima de stat pe cât mai multe contracte posibile, respectiv conexarea contractelor şi obţinerea unui singur credit pentru spaţiul locativ, dar cu păstrarea primei de stat pentru toate contractele conexate.

Oficialii Curţii de Conturi au mai spus că acele contracte de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ au fost cesionate între clienţi, iar băncile au permis, ca urmare a acestor cesiuni, încasarea unei prime de stat de către beneficiarii cesiunilor de contracte de economisire-creditare, peste nivelul maxim legal.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), dar şi cele două bănci au contestat la Curtea de Apel Bucureşti măsurile recomandate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate.