DUPĂ CE BNR A EVALUAT RISCURILE DĂRII ÎN PLATĂ DUPĂ OPINIILE DIN PIAŢĂ FMI: "Legea dării în plată nu este bine ţintită şi ar putea submina stabilitatea financiară"

Autorităţile române trebuie să evite măsurile care ar putea submina stabilitatea sistemului bancar în condiţiile în care recentele decizii destinate sprijinirii debitorilor ar putea submina stabilitatea financiară, predictibilitatea justiţiei şi avansul creditării, arată experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.

Potrivit experţilor instituţiei financiare internaţionale, un risc important pe termen scurt la adresa bilanţului băncilor sunt iniţiativele legislative care permit modificare unilaterală şi retroactivă a contractelor, respectiv Legea dării în plată adoptată de Parlament în luna aprilie.

"Sprijinul care este destinat să fie acordat debitorilor cu probleme nu este bine ţintit, iar aplicarea retroactivă a legii ar putea afecta bilanţurile băncilor, submina drepturile de proprietate privată, predictibilitatea legii şi încrederea investitorilor şi va reduce creditarea.

O diminuare a poverii datoriei acordată debitorilor cu probleme ar trebui ţintită, inclusiv prin cerinţe stricte de eligibilitate, respectând în acelaşi timp clauzele din contracte iar orice astfel de mecanisme ar trebui să fie supuse unor garanţii adecvate", se arată în raportul FMI, potrivit Agerpres.

Staff-ul FMI îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea faţă de propunerea conversiei forţate a creditelor în valută analizată de Parlament, care potrivit experţilor Fondului ar presupune modificarea retroactivă a contractelor. "În acest sens, autorităţile ar trebui să revizuiască unele elemente ale legislaţiei actuale privind clauzele abuzive pentru a elimina o altă sursă importantă de incertitudine", subliniază documentul citat.

Echipa FMI recomandă introducerea elementelor preliminare necesare, de genul infrastructura instituţională sau sistemele operaţionale, pentru implementarea legii insolvenţei personale.

FMI pare să fie pe aceeaşi lungime de undă cu BNR, care s-a exprimat asupra legii dării în plată, fără să se bazeze pe un studiu.

Recent, şeful Băncii Centrale anunţa "apocalipsa" în sistemul bancar, spunând că a identificat, pentru prima dată în ultimii 26 de ani, un risc sistemic sever în contextul proiectelor legislative, focusându-se pe Legea dării în plată.

Acum câteva zile, Mugur Isărescu recunoştea că lucrurile nu pot fi văzute cu claritate, iar marţi şi-a întărit ideea că incertitudinea pluteşte deasupra efectelor pe care noua lege ar urma să le aibă în sectorul băncilor.

Guvernatorul a spus că Banca Centrală nu are niciun fel de studiu care să stea la baza afirmaţiilor făcute în raportul asupra stabilităţii financiare: "BNR identifică pentru prima oară un risc sistemic sever. În ultimele 6 luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar-bancar prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă de acest gen; la reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente care corectează o parte dintre problemele semnalate.

Dar problema de fond o reprezintă stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ. Există şi alte iniţiative legislative care pot afecta stabilitatea financiară, motivate în parte şi de faptul că anul 2016 este un an electoral".

Deşi susţine că BNR "nu a cârmit-o (n.r. opinia despre Legea dării în plată) nici la stânga, nici la dreapta", domnia sa a declarat: "Avem o lege, iar legile în România trebuie să fie aplicate şi trebuie să evaluăm impactul. Nu ne-am modificat opinia, ci încercăm să calculăm impactul. Dominanta este incertitudinea. Pe ce ne-am bazat? Pe opiniile care s-au exprimat în piaţă, de către jurişti, bancheri, pe faptul că noi nu vedem exact care va fi reacţia diverşilor debitori şi pe câteva interpretări greu de clarificat ale textului legii. Asta înseamnă incertitudine. (...) Incertitudine înseamnă descurajarea creditului, că nu se apucă nimeni să dea mai multe credite dacă are o viziune neclară, în ceaţă, asupra unui cadru legislativ.(...) Creditul în România va fi descurajat. Ca urmare, şi creşterea economică".

Mugur Isărescu a menţionat că nici Banca Naţională şi nici băncile comerciale nu au instrumente pentru realizarea unui studiu de impact al legii.

Probabil, în aceeaşi situaţie este şi FMI.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti.

• Baqir, FMI: "Recentele evoluţii ar putea anula progresele înregistrate de România în privinţa stabilităţii macroeconomice"

România a realizat evoluţii impresionante după criza financiară, în special în privinţa stabilităţii macroeconomice şi a reducerii deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, a afirmat miercuri şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, într-o conferinţă telefonică.

Totuşi, pe fondul recentelor evoluţii, aceste câştiguri riscă să fie anulate, avertizează oficialul FMI.

Există temeri că actualele condiţii bune de finanţare de care se bucură România şi progresele anterioare înregistrate în adoptarea reformelor ar putea să dispară sau să fie anulate. De asemenea, România riscă să pună în pericol bunăvoinţa de care se bucură în prezent din partea investitorilor, a apreciat Reza Baqir.

Acesta recomandă amânarea măsurile de relaxare fiscală ce ar urma să intre în vigoare în 2017, pentru reducerea deficitului bugetar (la 2,5% din PIB în acest an, la 2% în 2017 şi la 1,5% în 2018).

Oficialul FMI solicită autorităţilor române transparenţă în finanţele publice şi prioritizarea marilor proiecte de investiţii. De asemenea, România trebuie să continue reformele structurale necesare pentru a îmbunătăţi investiţiile în sectorul public şi privat şi pentru a majora potenţialul de creştere a economiei.

Reza Baqir apreciază că s-au realizat progrese în domeniul îmbunătăţirii guvernanţei corporatiste a întreprinderilor de stat, dar trebuie continuată restructurarea celor care au de mult timp probleme şi consumă bani de la buget. Şi experţii FMI susţin că reformele vor ajuta la îmbunătăţirea profesionalismului conducerii întreprinderilor de stat şi a alocării resurselor, vor majora profitabilitatea şi vor reduce subvenţiile.

• FMI recomandă BNR să reducă diferenţa dintre dobânda cheie şi dobânzile reale, care au devenit negative

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă Băncii Naţionale a României (BNR) să menţină actualul nivel al dobânzii de politică monetară, însă consideră că este necesară reducerea diferenţei dintre aceasta şi dobânzile din piaţă, având în vedere că dobânzile reale au devenit negative.

"Având în vedere inflaţia negativă, un nivel redus al inflaţiei importate şi incertitudinile cu privire la expectaţiile inflaţioniste, dobânda de politică monetară poate fi păstrată neschimbată până când proiecţia privind inflaţia se îndreaptă mai clar către un nivel deasupra ţintei. Oricum, BNR ar trebui să dea un semnal de întărire şi să înceapă să reducă diferenţa dintre dobânda de politică monetară şi dobânzile din piaţă, prin absorbţii de lichiditate şi îngustarea coridorului de dobânzi. Aceste măsuri vor duce la întărirea cadrului de politică monetară. Având în vedere impulsul fiscal puternic pro-ciclic, ar putea fi necesar ca politica monetară să reducă efectele nedorite în gestionarea cererii interne", arată experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.

Raportul menţionează că pe piaţa monetară persistă o diferenţă între dobânda cheie şi dobânzile interbancare care ar putea să submineze eficacitatea cadrului de politică monetară. "Dobânzile reale, ajustându-se în linie cu inflaţia, au devenit negative", explică experţii FMI.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, analiştii FMI notează că, deşi inflaţia este negativă, va creşte până la nivelul superior al intervalului din jurul ţintei BNR, la finalul anului viitor. "Având în vedere cererea internă puternică, restrângerea deficitului de cerere, impulsul fiscal consistent şi creşterile semnificative de venituri, inflaţia este de aşteptat să crească aproape de 3,5%, nivelul superior al intervalului din jurul ţintei de inflaţie, la finalul anului 2017", se mai arată în documentul FMI.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, la 0,6%, mai puţin cu 0,8 puncte procentuale faţă de estimarea anunţată în februarie, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat marţi de guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Pentru 2017, BNR a prognozat o inflaţie de 2,7%, de asemenea în scădere faţă de estimarea din februarie, când banca centrală previziona o creştere a preţurilor de consum de 3,4% pentru sfârşitul anului viitor.

În data de 5 mai, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

• FMI atrage atenţia României în privinţa majorării salariului minim

Majorarea salariului minim mult peste creşterea productivităţii muncii ar putea face mai mult rău decât bine în România, arată experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI).

"Politica salariului minim poate furniza protecţie muncitorilor cu venituri scăzute. Totuşi, cu majorarea semnificativă planificată pentru acest an, ponderea salariului minim în salariul mediu în România va depăşi media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externă şi ar putea afecta crearea locurilor de muncă, în special pentru angajaţii cu competenţe scăzute şi în industriile unde forţa de muncă este numeroasă", se arată în raportul FMI.

În context, echipa FMI recomandă ca ritmul majorării salariului minim în viitor să fie moderat şi să echilibreze argumentele sociale cu sporirea competitivităţii, a productivităţii şi a perspectivelor de muncă. Ar fi util să se înfiinţeze un comitet de experţi pentru piaţa forţei de muncă şi periodic să se reevalueze impactul politicilor din domeniul forţei de muncă, inclusiv salariile minime, susţin experţii instituţiei financiare internaţionale.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a crescut la 1.250 de lei de la 1 mai 2016, pentru un program complet de lucru de 8 ore pe zi.

Potrivit autorităţilor, de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată vor beneficia circa 1.131.600 salariaţi, dintre care 39.322 angajaţi în sectorul bugetar şi 1.092.364 în sectorul concurenţial.