DUPĂ CE FOSTUL GUVERN A ANUNŢAT CĂ NU MAI PRELUNGEŞTE MEMORANDUMUL DE ÎNŢELEGERE CU KAZAHII Ministerul Energiei şi-a bugetat vânzarea acţiunilor Rompetrol Rafinare

Ministerul Energiei estimează că va încasa în acest an 1,073 miliarde de lei din implementarea strategiilor de privatizare la societăţile Rompetrol Rafinare şi Electrocentrale Bucureşti, potrivit notei de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii de privatizare derulate de minister.

Statul român mai deţine la Rompetrol Rafinare, prin Ministerul Energiei, un pachet de 44,69% din acţiuni.

Unii analişti consideră că, din proiectul de buget publicat, putem deduce că Ministerul Energiei a prelungit memorandumul cu KazMunaiGaz, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, care viza în principal: - înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii kazah-român în sectorul energetic (de un miliard de dolari) şi - lansarea la privatizare de către statul român a pachetului de acţiuni de 26% din capitalul social al Rompetrol Rafinare SA Constanţa.

Ministerul Energiei nu ne-a răspuns, până la închiderea ediţiei, dacă a fost prelungit memorandumul, care expira la 31 ianuarie 2017, în condiţiile în care fostul ministru Toma Petcu şi fostul premier Mihai Tudose au declarat că nu va fi prelungit.

Toma Petcu a spus, în noiembrie 2017, că Ministerul Energiei nu va prelungi memorandumul cu KazMunaiGaz, iar compania va trebui să-şi plătească datoria către stat pentru a-şi dovedi buna credinţă.

Anterior, Ministerul Energiei comunicase că o prelungire a Memorandumului încheiat în urmă cu patru ani de statul român cu KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie.

Dar, Guvernul a renunţat la datoria istorică, abandonând procesele din instanţă pe această temă şi acceptând conversia în acţiuni a unei părţi din datorie. În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 71 milioane dolari şi a plătit dobânzi aferente de 24 milioane dolari.

Astfel, Ministerul Finanţelor a reintrat în acţionariatul Rompetrol Rafinare SA în iulie 2011, după ce KazMunaiGaz a convertit în acţiuni 20,6 milioane de obligaţiuni nerăscumpărate.

Ulterior, MFP a transferat către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare, de 44,69% din capitalul companiei.

În prezent, pachetul respectiv este în portofoliul Ministerului Energiei.

În mai 2016, procurorii DIICOT au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

În plus, în presă au apărut informaţii că procurorii cercetează inclusiv Memorandumul de înţelegere cu Rompetrol, în 2016, apărând informaţii că procurorii au făcut descinderi la Ministerul Energiei.

Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz, a cumpărat 75% din Grupul Rompetrol în anul 2009 şi restul de 25% în 2009.

În proiectul Ministerului Energiei, se mai arată că statul va obţine în acest an 1,5 miliarde de lei sub formă de dividende de la companiile care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului.

În nota de fundamentare se mai precizează că o sumă de 15,4 milioane de lei va merge către plata onorariilor pentru consultanţi, agenţi de privatizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor.

Cheltuielile pentru rapoarte de evaluare realizate în procesul de privatizare şi post privatizare, pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu, precum şi alte asemenea cheltuieli sunt estimate tot la 15,4 milioane de lei.

În plus, costurile pe care le implică derularea unor proceduri de insolvenţă ori dizolvare voluntară şi lichidare a societăţilor se vor ridica la circa 5,2 milioane de lei. O sumă de 20,8 milioane de lei va fi folosită pentru majorarea capitalului social al unor societăţi.

• 2,5 milioane de lei, pentru recrutarea managerilor profesionişti

Ministerul Energiei a prevăzut şi suma de 2,5 milioane de lei pentru serviciile contractate cu un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Acelaşi document mai prevede că principalele societăţi la care urmează să se implementeze prevederile OUG nr. 109/2011 sunt: Compania Naţională a Uraniului, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica, Societatea Electrocentrale Grup, Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) Mioveni, Societatea Uzina Termoelectrică Midia, Societatea Electrocentrale Constanţa, Societatea Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională Nuclearelectrica, S.N. Închideri Mine Valea Jiului, Societatea CONPET, fiind necesară demararea unei noi proceduri de recrutare şi selectare conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

"Ţinând cont şi de faptul că multe din societăţile la care Ministerul Energiei este acţionar majoritar sunt fie admise la tranzacţionare pe pieţele reglementate (cazul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica S.A. listată la Bursa de Valori Bucureşti), fie în curs de pregătire a listării (cazul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., Societăţii de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.), este necesară implementarea principiilor guvernanţei corporative", mai scriu reprezentanţii Ministerului Energiei.

Documentul Ministerului Energiei vorbeşte despre suma de 3,5 milioane de lei care va fi alocată pentru cheltuieli legate de elaborarea de strategii, studii şi sinteze referitoare la evoluţia şi ajustarea structurală a industriei energetice.