DUPĂ CE ŞI-A DUBLAT RESTANŢELE ÎN DOAR TREI LUNI, CFR a urcat pe primul loc în topul datornicilor la stat

• Datoriile CFR vor fi anulate de Guvern, potrivit unui proiect legislativ

• Piperea: Ştergerea datoriilor CFR este cu siguranţă ajutor de stat

• Compania are o datorie cumulată la bugetul consolidat de peste 3 miliarde lei

Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA a urcat pe primul loc în topul datornicilor la stat, cu o datorie cumulată la bugetul consolidat, la finalul lui 2011, de 3,3 miliarde lei - 2,2 miliarde lei la bugetul de stat, 838 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, 26 milioane lei la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi 237 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate. Creşterea a fost de 100%, în ultimele trei luni, CFR majorându-şi restanţele de la circa 1 miliard de lei la peste 2,2 miliarde lei.

Astfel, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani şi-a pierdut, după mult timp, locul de frunte, coborând pe poziţia a doua în topul marilor datornici la stat. Arieratele CNH s-au menţinut, însă, la nivelul de acum trei luni, de circa 1,95 miliarde lei, potrivit datelor publicate, ieri, de Agenţia Naţională de Ad-minis-trare Fiscală (ANAF).

Se pare, însă, că CFR nu va sta mult în vârful topului, ba chiar va dispărea cu totul din această listă, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă semnat de conducerea Ministerului Transporturilor care anulează datoriile CFR la bugetul consolidat şi la fondul de risc, ce însumau, la finalul anului trecut, 4,5 miliarde lei. Documentul arată că ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică, urmând să aibă loc "o conversie în acţiuni a creanţelor principale şi a accesoriilor aferente, inclusiv accesoriile aferente celor stinse cu întârziere, cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi bugetelor fondurilor speciale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, individualizate în titluri de creanţă emise până la 31 decembrie 2011, datorate de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA (inclusiv filialele Intervenţii Feroviare şi Întreţinere Mecanizată a Căii Ferate) la această dată şi nestinse până la data eliberării documentului de atestare". Aceeaşi procedură va fi aplicată şi pentru datoriile la fondul de risc.

Proiectul mai menţionează: "Administratorii companiei vor convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor pentru a decide cu privire la majorarea capitalului social şi la emisiunea de acţiuni, în scopul conversiei în acţiuni a creanţelor fiscale". Acţiunile emise de CFR ca urmare a conversiei datoriilor vor fi transferate Ministerului Transporturilor, în calitate de acţionar unic al companiei.

Ministerul care a realizat documentul susţine că operaţiunea este necesară pentru realizarea echilibrului economico-fiananciar al societăţii şi achitarea arieratelor, pentru depăşirea dificultăţilor generate de lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti şi evitarea acumulării unor noi datorii. În opinia ministerului, neadoptarea acestei măsuri în regim de urgenţă ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite cu Fondul Monetar Internaţional.

Reprezentanţii Comisiei Europene ne-au declarat că, până în prezent, nu au primit nicio notificare din partea statului român cu privire la un astfel de proces legat de datoriile CFR.

O operaţiune similară de ştergere a datoriilor a fost aprobată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima şedinţă din 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, pentru 34 de societăţi comerciale, inclusiv CFR SA, dar Comisia Europeană nu a avizat actul normativ nici până în prezent.

În 2008, Ministerul Transporturilor a propus conversia în acţiuni a datoriilor bugetare ale CFR SA către Electrica, dar măsura a fost respinsă la acea vreme de Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe motiv că operatorul de transport nu este inclus în lista companiilor care trebuie privatizate, ceea ce înseamnă că acţiunile nu vor putea fi valorificate ulterior.

Nici pentru perioada imediată Guvernul nu are în vedere privatizarea CFR SA, ci restructurarea companiei.

În vara anului trecut, ministrul transporturilor Anca Boagiu declara că restructurarea companiilor feroviare va fi însoţită de un program de ajutor de stat, operatorii din domeniu având datorii care echivalează cu 1,5% din PIB.

• Ialomiţianu: Stingerea datoriilor CFR nu încalcă legea

Ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu consideră că stingerea obligaţiilor bugetare neachitate de CFR este o procedură normală de "dare în plată a activelor", nu de ştergere de datorii, care nu încalcă normele comunitare, deoarece este efectuată cu acordul FMI şi al CE. Procedura de dare în plată este definită în legislaţie drept un mijloc de stingere a obligaţiilor, constând în acceptarea de către creditor, la propunerea debitorului, a unei alte prestaţii decât aceea pe care debitorul are obligaţia să o execute.

"Nu este vorba de ştergerea datoriilor, este vorba de o procedură de dare în plată prevăzută de Codul de Procedură Fiscală, ceea ce am făcut şi la Ministerul Economiei. Aceasta se în-tâmplă şi la firme private, este un cadru legal aprobat. Este vorba de Codul de Procedură Fis-cală care se aplică pentru toate firmele, indiferent dacă este vorba de firmă privată sau de stat", a precizat ministrul Ialomiţianu, citat de Mediafax.

Totodată, oficialul a subliniat că procesul nu încalcă legislaţia Uniunii Europene: "Sunt experţi din partea Comisiei Europene care au participat la discuţii, avem acordul cu Fondul Monetar Internaţional, cu Comisia Europeană, deci nu o facem cu încălcarea legislaţiei europene".

În ultimii ani, datoriile şi pierderile CFR au crescut constant, în 2010 datoriile totale ale companiei ridicându-se la 7,57 miliarde lei, iar pierderile la aproape 1,3 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Reprezentanţii CFR SA ne-au explicat că datoriile companiei s-au dublat în ultimul trimestru al lui 2011 ca urmare a calculării majorărilor şi penalităţilor pentru neplata şi/sau plata cu întârziere a obligaţiilor, care se calculează şi înregistrează în evidenţele contabile la sfârşitul exerciţiului financiar.

• Piperea: Ştergerea restanţelor CFR este cu siguranţă ajutor de stat

Ştergerea datoriilor CFR este cu siguranţă ajutor de stat, ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea, care spune că este sigur că acest proiect nu va trece de Uniunea Europeană: "Comisia Europeană trebuie să soluţioneze această problemă. Suma este într-atât de mare că devine de importanţă europeană".

Domnia sa ne-a explicat că, prin conversia în acţiuni, această creanţă a statului s-ar trans-forma dintr-una certă în una eventuală, care ar fi încasată doar în cazul în care CFR ar face profit.

"Schimbăm creanţe certe pe hârtii de loterie", ne-a spus Gheorghe Piperea, care nu crede absolut deloc în posibilitatea că aceste acţiuni vor fi cumpărate vreodată. Domnia sa subliniază că CFR are multe datorii şi la bănci, instituţii care nu vor accepta niciodată astfel de conversii: "Dacă se va da o astfel de ordonanţă, de ce n-ar beneficia şi alte companii, ca CNH, "Electrica" etc. de acelaşi tratament? În acest caz, s-ar şterge într-un an circa 6 miliarde euro din creanţele statului, ceea ce înseamnă de trei-patru ori mai mult faţă de deficitul bugetar pe care domnul Boc încearcă să-l ţină sub control".

Avocatul Piperea ne-a spus că banii pe care companiile de acest tip îi datorează bugetului ar trebui să meargă în domenii către care statul, la rândul său, are datorii, cum ar fi sănătatea, învăţământul etc.

În cazul CFR, soluţia este insolvenţa, în opinia domniei sale: "Intrarea într-o procedură de reorganizare juridică ar aduce companiei cel puţin trei avantaje: datoriile nu ar mai creşte, creditorii nu ar mai putea cere executarea silită şi nu ar mai fi nevoie de acordul UE pentru îngheţarea datoriilor, întrucât ar exista o hotărâre judecătorească în acest sens. De asemenea, într-un proces de insolvenţă, ar putea ieşi la suprafaţă unele contracte de spălare de bani de sute de milioane de euro, cum ar fi cele de curăţare a va-goanelor sau de dezăpezire. Dacă CFR nu intră în insolvenţă, atunci să falimenteze, pentru că această companie are piaţă, dar necesită un management de criză, care nu poate fi decât un administrator judiciar".

• RCS&RDS nu mai apare pe lista cu datorii la stat

Operatorul de telecomunicaţii prin cablu RCS&RDS nu mai apare pe lista datornicilor la stat de la finalul anului trecut, după ce, la 30 septembrie 2011 se afla în procedura de executare silită, având datorii la buget de peste 23 de milioane de lei, potrivit informaţiilor ANAF.

RCS&RDS a încheiat anul 2010 pe pierdere, după ce în 2009 a consemnat un câştig net de 211,83 milioane de lei, potrivit situaţiilor financiare ale companiei, publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Pierderile din 2010 ale operatorului IT&C se ridică la peste 70 de milioane de lei, veniturile totale fiind de circa 2,57 miliarde lei, iar cheltuielile de aproximativ 2,64 miliarde lei. În 2010, nivelul datoriilor totale înregistrate de RCS&RDS se ridica la 3,26 miliarde lei, faţă de 2,39 miliarde lei - valoarea datoriilor din 2009. Tot în 2010, compania avea de încasat creanţe de aproape 495 milioa-ne de lei, în creştere comparativ cu cele din 2009, care au avut un nivel de 324 milioane de lei. Cifra de afaceri s-a ridicat la 1,76 miliarde lei, în 2010, faţă de 1,65 miliarde lei, în anul anul precedent.

• Marile companii datorează statului 6,3 miliarde lei

Pe parcursul anului trecut, datoriile marilor datornici la bugetul de stat au crescut cu circa 1,3 miliarde lei, de la aproximativ 5 miliarde lei la finalul lui 2010 la 6,3 miliarde lei, la sfârşitul lui 2011. Deja de la jumătatea anului trecut restanţele com-paniilor mari la buget ajungeau la 6 miliarde lei, acestea atin-gând valoarea de 7 miliarde lei la finalul lui septembrie 2011.

Ultimele date publicate de ANAF (la 31 decembrie 2011) arată că, după CFR şi CNH, locul trei în top este ocupat de CFR Marfă, cu datorii la bugetul de stat de 299 milioane de lei. CFR Marfă mai are datorii şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, de 259 milioane lei, la bugetul pentru şomaj (2.000 lei) şi la bugetul asigurărilor de sănătate - 60 milioane de lei. "European Food" şi Compania Naţională Poşta Română se află pe poziţiile patru şi cinci în top, cu restanţe la stat de 162 milioane lei (urcând de pe locul şase) şi, respectiv, 126 de milioane de lei. Alte companii mari datoare la stat sunt SNIF (77 milioane lei), "Electrica Serv" (75 milioane lei), CFR Călători (62 milioane lei la bugetul de stat şi 183 milioane lei, cumulat, la celelalte trei bugete), Galaxi Tobbaco (62 milioane lei), Romsilva (52 milioane lei) etc.

Lista este completată de entităţi comerciale precum Institutul Naţional "Cantacuzino", filiale ale "Romarm", "Blue Air", "Carpatair", "Ion Ţiriac Air", "Liberty Center", "Cocor", "Jolidon Import Export", "Kenvelo" România, "Perla Harghitei", "SBS Broadcasting Media", sau "Ţiriac Leasing IFN", la toate acestea fiind începută procedura de executare silită.

• Energia - la "loc de cinste" în lista marilor datornici

Cu aproape 2,5 miliarde lei - datorii la bugetul de stat, sectorul energetic are o proporţie însemnată în totalul restanţelor la buget, de peste 30%. Desigur, 1,95 miliarde reprezintă doar datoriile CNH, restul fiind arierate care aparţin anumitor CET-uri, precum şi companiilor de genul "GDF Suez Energy" România, "Electrica Serv", "Colterm", "Energoconstrucţia", ENET, "Electrocentrale" Bucureşti şi Oradea, Grup Servicii Petroliere, "Electrica", Societatea Naţională a Lignitului Oltenia etc.

Pentru cele opt companii monitorizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 2011, respectiv "Termoelectrica", ELCEN, Compania Naţională a Huilei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, OLTCHIM, Complexul Energetic Turceni, "Electrica Furnizare" Transilvania Nord şi "Electrica Serv", în urma analizei datelor economice preliminate pe întregul an s-a constatat că, faţă de ţintele stabilite, nivelul arieratelor a scăzut de la 10.017 milioane lei la 8.481 milioane lei, după cum au precizat, ieri, reprezentanţii Minis-terului Economiei, în urma întâlnirii cu delegaţia FMI.