DUPĂ FRANC, POTOPUL Aprecierea francului creşte povara datoriilor pentru administraţiile locale din Europa

Contabilizarea pierderilor bancare, rezultate în urma aprecierii francului elveţian, este actualizată în fiecare zi. Un articol recent de la Bloomberg estimează pierderi cumulate de 400 de milioane de dolari pentru Citigroup, Deutsche Bank şi Barclays. Primele evaluări ale pierderilor generate de instrumentele derivate întârzie să apară.

Dar pierderile nu se manifestă doar în sectorul bancar sau la nivelul brokerilor. Pentru multe administraţii locale din Europa, aprecierea francului a determinat o creşterea semnificativă a poverii datoriilor.

Din Franţa până în Austria, primăriile au căutat, în special înainte de declanşarea crizei financiare globale, să "îmbunătăţească" viaţa cetăţenilor prin demararea unor proiecte finanţate la costuri cât mai reduse.

Soluţia a fost finanţarea bancară în franci elveţieni sau euro, în ultimul caz fiind vorba de acceptarea unor clauze care legau dobânda de evoluţia cursului EURCHF.

Într-un articol din vara anului trecut ("În Franţa este pusă la îndoială legitimitatea datoriei publice", BURSA, 26.06.2014) am prezentat situaţia oraşului Chambéry din Franţa, care a împrumutat aproape 7 milioane de euro, în 2007, pentru 27 de ani.

Deşi creditul a fost acordat în euro, contractul municipalităţii cu Dexia, banca finanţatoare, prevedea calculul dobânzii în funcţie de evoluţia cursului în jurul pragului de 1,45 CHF/EUR.

La începutul anului 2007 cursul euro era de 1,58 de franci, urmând apoi o depreciere a monedei elveţiene până la 1,65 CHF/EUR în ultima zi a anului. În 2008 tendinţa s-a inversat, pe fondul accentuării crizei financiare globale, iar cursul a coborât sub 1,40 CHF/EUR în 2010.

În luna martie 2014, nivelul dobânzii anuale a ajuns până aproape de 13%, în condiţiile unui curs de 1,22 CHF/EUR, iar zilele trecute, după atingerea parităţii, aceasta a depăşit 25%. Pentru oraşul francez cu circa 60 de mii de locuitori, proiectul de buget pentru 2013 arăta datorii de circa 124 de milioane de euro scadente în prima zi a anului, în condiţiile în care dobânda medie plătită în 2012 a fost de 4%.

La peste 1.000 de km spre est, renunţarea la pragul minim al francului elveţian a condus la creşterea semnificativă a datoriilor municipalităţii din Viena, conform unui articol din cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung. La sfârşitul anului trecut, datoriile în franci elveţieni ale capitalei Austriei reprezentau echivalentul a 1,6 miliarde de euro, iar acestea s-au majorat cu circa 250 de milioane de euro în urma aprecierii francului, după cum scrie NZZ. În provincia Styria valoarea nominală a datoriilor în franci a crescut cu aproape 44 de milioane de euro.

Dificultăţile financiare nu se manifestă doar la nivelul municipalităţilor locale din Austria. Costurile reduse de finanţare au condus la creşterea popularităţii creditelor în franci elveţieni şi în rândul populaţiei şi firmelor.

Tot datele din NZZ arată că circa 150 de mii de gospodării au datorii în CHF cu o valoare cumulată de 25 de miliarde de euro, în timp ce soldul creditelor în franci acordate firmelor este de 5 miliarde de euro. Bineînţeles că este vorba de sumele înregistrate înainte de anunţul Băncii Elveţiei (SNB). În 2008, autorităţile de supraveghere financiară din Austria au interzis acordarea creditelor în franci elveţieni, o acţiune tardivă determinată doar de accentuarea crizei financiare la nivel internaţional.

Situaţia este la fel de gravă şi pentru anumite administraţii locale din Germania. Cotidianul Handelsblatt scrie că datoriile totale ale oraşului Essen erau de 3,3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2013, din care 375 de milioane de euro reprezenta echivalentul unui credit în franci elveţieni. Săptămână trecută, valoarea nominală a acestuia a crescut până la 450 de milioane de euro.

"Este o catastrofă", a declarat Lars Martin Klieve, trezorierul municipalităţii din Essen, pentru Süddeutsche Zeitung. În cotidianul german se mai precizează că, în momentul acordării, valoarea nominală a creditului în franci a fost de 290 de milioane de euro.

O ştire de pe site-ul revistei WirtschaftsWoche arată că administraţiile locale din landul Renania de Nord - Westfalia se confruntă cu o creştere potenţială a datoriilor de circa 900 de milioane de euro, în condiţiile în care soldul creditelor în franci elveţieni era în jurul valorii de 1,8 miliarde de euro.

Estimările citate de presa germană arată că datoriile administraţiilor locale din ţară au înregistrat o creştere de 2 miliarde de euro în urma aprecierii masive a francului elveţian faţă de euro.

Acum, atât municipalităţile care au luat credite direct în CHF, cât şi municipalităţile ale căror costuri de finanţare depind de cursul EURCHF aşteaptă un miracol pentru aprecierea masivă a monedei unice europene.

Dar de unde mai pot veni minunile, când BCE pare să fie gata de tipărire, iar "vrăjitorii" finanţelor internaţionale sunt tot mai neputincioşi?