DUPĂ NOAPTEA IMPUSĂ DE AUTORITĂŢILE EUROPENE, SUNT "ZORII AURII" O NECESITATE ISTORICĂ? De ce nu este decuplată Grecia de la aparate?

Pentru o economie aflată în moarte clinică, Grecia pare, încă, destul de vie. Conform ultimelor ştiri din presa europeană, bugetul a înregistrat, în primele nouă luni ale anului, un excedent de 2,62 miliarde de euro.

Bineînţeles că este vorba de excedentul primar, adică cel calculat fără a se lua în considerare plata dobânzilor către creditori, iar rezultatul se datorează aproape exclusiv scăderii cheltuielilor.

Cotidianul Kathimerini scrie despre "îngrămădirea" contribuabililor la ghişee pentru plata impozitului pe venit în septembrie 2013, deşi ţinta de venit a guvernului a fost ratată cu circa 500 de milioane de euro. Articolul din Kathimerini aduce şi o clarificare privind adevărata dimensiune a excedentului primar. Nu au fost aproape trei miliarde, ci doar 1,1 miliarde de euro, restul fiind profitul returnat Atenei de către Banca Centrală Europeană, profit obţinut ca urmare a aprecierii valorii obligaţiunilor Greciei din portofoliul BCE.

Datele de la Elstat (n.a. Biroul de Statistică al Greciei) arată, însă, o situaţie radical diferită. În raportul privind conturile sectoarelor nefinanciare din T2 2013, veniturile disponibile ale gospodăriilor au scăzut cu o rată anuală de 9,3% (vezi graficul 1), de la 33,2 miliarde de euro la 30,1 miliarde, după un declin de 7,4% în trimestrul precedent.

Acesta este rezultatul unei scăderi anuale de 13,9% a salariilor şi a unei scăderi de 12,4% a veniturilor gospodăriilor din asigurările sociale.

Cheltuielile gospodăriilor au scăzut mult mai puţin, cu o rată anuală de 7,6%, de la 35,4 miliarde de euro, până la 32,7 miliarde. În aceste condiţii, rata de economisire, definită ca raport între economii şi venitul brut disponibil, a fost de -8,7%, faţă de -6,7% în trimestrul precedent, adică populaţia este împinsă către împrumuturi pentru asigurarea subzistenţei.

Dar nimic nu se compară cu împrumuturile nete ale guvernului. Acestea au fost de 14 miliarde de euro în T2 2013 (vezi graficul 2), un nou record istoric, după împrumuturi de 3,8 miliarde în T2 2012 şi 7,4 miliarde în T1 2013.

"Creşterea deficitului guvernamental se datorează transferurilor de capital către bănci", se arată în raportul Elstat. Dar şi fără aceste transferuri, împrumuturile nete au fost de 2,6 miliarde de euro.

Concluzia? Nici gospodăriile populaţiei şi nici guvernul nu au reuşit să-şi reducă cheltuielile sub nivelul veniturilor. Deci, nu este de mirare că ponderea datoriei publice în PIB a ajuns la aproape 170%, un nivel mai ridicat decât cel la care s-a făcut primul haircut. Totul se reduce la susţinerea necondiţionată a sistemului bancar, în absenţa "voinţei" acţionarilor, un sistem care a depăşit demult pragul falimentului.

Atunci unde este succesul programului de austeritate impus de creditorii internaţionali? Undeva bine ascuns, astfel încât populaţia să nu realizeze imediat ce i se pregăteşte.

Un articol din Kathimerini arată că "Troika insistă pentru aplicare noilor măsuri de austeritate", precum şi pentru închiderea unor importante companii de stat, cum sunt EAS (Hellenic Defense Systems) şi ELVO (Hellenic Vehicle Industry).

Salvarea celor două companii nu este considerată posibilă de către autorităţile europene, deoarece "sunt o sursă de pierderi pentru finanţele publice, spre deosebire de alte ţări europene, unde companiile din industria de apărare sunt profitabile". Traducerea ar arăta cam aşa: "companiile din Grecia nu au destulă influenţă ca să-i oblige pe alţi membri ai UE să le cumpere produsele".

Mai mult, un oficial european a declarat pentru Kathimerini că "bugetul pentru 2014 nu este credibil", deoarece "creditorii Greciei consideră că veniturile fiscale sunt supraestimate, iar cheltuielile sociale subestimate".

Cu toate acestea, startul unei noi etape a investiţiilor străine în Grecia este aproape. Wolfgang Dold, ambasadorul Germaniei la Atena, a declarat, recent, că "un număr semnificativ de companii germane este gata să investească în Grecia, acestea aşteptând doar momentul potrivit pentru implementarea planurilor lor".

Adică se aşteaptă ca Troika să forţeze vânzarea pe nimic a activelor naţionale ale Greciei? Probabil că "investitorii" internaţionali nu mai au mult de aşteptat, deoarece au un aliat de nădejde pe plan local: guvernul de la Atena şi toată clasa politică, cu excepţia partidului "Zorii Aurii", declarat neo-nazist şi căruia i-au fost retrase fondurile publice.

Se pare că acesta este motivul pentru care Grecia nu este "decuplată" de la aparatele europene de menţinere a stării vegetative.

Oare suntem martorii sfârşitului istoriei milenare a leagănului civilizaţiei occidentale? Sfârşitul unui popor care nu şi-a pierdut identitatea după secole de ocupaţie străină, dar este ameninţat cu dispariţia doar după câţiva ani de "Uniune Europeană"?

Nu. Spiritul palicarilor de acum două sute de ani nu a murit. După cum spunea Zorba, "bărbaţii au nevoie de puţină nebunie, altfel nu sunt în stare să-şi taie lanţurile şi să fie liberi".

Să ne rugăm pentru "nebunia" grecilor!