Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a început verificarea averii Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, după ce a fost sesizată de Asociaţia Parakletos.
Aceasta din urmă a solicitat ANI să evalueze averea Guvernatorului BNR şi modul în care Mugur Isărescu a respectat regimului juridic al conflictelor de interese, ca urmare a faptului că, într-o conferinţă de presă din 4 februarie, domnul Isărescu a negat că ar fi avut vreodată credit la Volksbank România, deşi declaraţiile sale de avere arătau contrariul.
Şi ziarul BURSA a cerut opinia ANI faţă de bâlbâielile reprezentanţilor BNR de la data respectivă, Agenţia Naţională pentru Integritate răspunzându-ne, în primele zile ale lunii martie, după cum urmează: "Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010, declaraţiile de avere şi de interese reprezintă «acte personale» şi «se fac în scris, pe propria răspundere», Agenţia având responsabilitatea de a publica toate aceste documente pe Portalul Declaraţiilor de avere şi de interese, cu respectarea legislaţiei în materia protecţiei datelor cu caracter personal".
Vineri, după ce a fost publicat răspunsul ANI către Parakletos, în care se menţionează că "lucrarea" solicitată este în curs de "soluţionare", Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, a ţinut să menţioneze că este vorba despre o sesizare a unui ONG şi nu de auto-sesizarea ANI, nefiind neapărat vorba despre o încălcare a legii: "Nu este prima dată cand se fac astfel de verificări, a adăugat Suciu, precizând că, în privinţa creditului de la Volksbank, "lucrurile au fost clarificate".
Domnia sa subliniază că ceea ce contează cu adevărat sunt declaraţiile de avere care sunt publice pe site-ul BNR, opinând că nu trebuie "creată o problemă instituţională dintr-o problemă personală".
Potrivit lui Dan Suciu, până vineri, Guvernatorul BNR nu ar fi fost înştiinţat de ANI în legătură cu această verificare.
Surse din cadrul Agenţiei pentru Integritate ne-au declarat că, în toate cazurile, instituţia înştiinţează persoanele vizate de o cercetare de acest gen, menţuionând, însă, că analiza presupune derularea unor "anumiţi paşi procesuali", care vor fi îndepliniţi toţi, conform legii.
• "Dialogul cu BNR s-a realizat cu respectarea cadrului normativ", ne-a spus ANI după ce Adrian Vasilescu a afirmat că BNR şi ANI s-au "înţeles" cu privire la declaraţia de avere a lui Isărescu
Deşi Guvernatorul a negat orice relaţie contractuală cu Volksbank, declaraţia de avere a lui Isărescu din anul 2007 arată că acesta a contractat un credit de la banca respectivă, în anul precedent (2006), în valoare de 698.617 lei.
În următoarele două declaraţii de avere (din 2008 şi 2009), în locul denumirii băncii apare sintagma "o instituţie de credit din România", însă împrumutul rămâne, valoarea diminuându-i-se de la an, urmând ca în declaraţia din 2010 creditul să dispară.
Din 2012 apare un nou împrumut, în valoare de 421.319,13 lei, iar în 2013 este menţionată banca Unicredit Ţiriac Bank
Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR de la acea vreme, a explicat că Mugur Isărescu a uitat, pur şi simplu, că a avut credit la Volksbank.
După ce a spus că "este normal" ca şeful Băncii Naţionale să uite un amănunt de acest gen, domnul Vasilescu a explicat că guvernatorul nu şi-a adus aminte de unde a luat creditul, ci unde l-a rambursat, subliniind că acesta a fost refinanţat la BRD.
În realitate, creditul nu a fost refinanţat la BRD, ci achitat anticipat direct la Volksbank, după cum a explicat purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, în perioada rambursării împrumutului BNR fiind în conflict cu conducerea băncii cu capital austriac.
Încercând să explice diferenţele apărute între declaraţiile de avere ale guvernatorului, Adrian Vasilescu ne-a declarat, la vremea respectivă, că între BNR şi ANI a existat "o înţelegere": "Într-o primă variantă, ANI ne-a cerut să trecem în declaraţiile de avere toate instituţiile de la care am luat credite. Ulterior, au intervenit discuţii că BNR încalcă legea. Sunt trei legi pe care le încălcam - Statutul BNR, Statutul băncilor şi Statutul statisticii - care interzic funcţionarilor şi membrilor Consiliului de Administraţie din BNR să facă vreo referire la vreo bancă, în orice document. Au fost scandaluri în bănci că oamenii sunt influenţaţi şi merg să îşi ia credite de la banca de la care Guvernatorul s-a împrumutat. ANI a fost nevoită să accepte că încălcăm legea şi a manifestat atunci înţelegere, nu faţă de BNR, ci faţă de cerinţele pieţei libere, fiind de acord, în 2008, să nu mai trecem numele băncilor pe declaraţia de avere, ci doar sumele din contractele de credit ori din cele de depozite.
În luna mai 2013, pe site-ul ANI a fost publicat Ghidul pentru completarea declaraţiilor de avere, care prevede că la rubrica «Active financiare» trebuie menţionată limpede instituţia şi adresa conform contractului, iar la rubrica «Datorii» se va menţiona denumirea completă a persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumutul, astfel că înţelegerea noastră a căzut, salariaţii BNR care completează declaraţii de avere fiind nevoiţi să se conformeze. Noi am luat de bun Ghidul ANI şi am încălcat din nou cele trei legi".
Ca răspuns la cele de mai sus, ANI ne-a transmis, în răspunsul său din 2 martie: "Subliniem faptul că dialogul purtat de Agenţia Naţională de Integritate cu Banca Naţională a României, precum şi cu toate autorităţile publice din România, s-a realizat cu respectarea cadrului normativ care reglementează fluxul informaţional oficial inter-instituţional".
Horia Georgescu, fostul şef al ANI, a fost arestat preventiv, în 18 martie, într-un dosar în care este acuzat că a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la ANRP.
• Averea Guvernatorului BNR din ultima sa declaraţie
Mugur Isărescu are trei terenuri intravilane (dintre care unul pe numele Elenei Isărescu), o casă, un apartament şi o casă de vacanţă (tot pe numele Elenei Isărescu); bijuterii, colecţii numismatice, tablouri, icoane şi bunuri sub formă de materiale preţioase de peste 129.630 euro; mai multe conturi curente şi de debit în valoare de 339.500 de lei, circa 19.000 de dolari şi aproape 59.000 de euro, potrivit declaraţiei sale de avere din noiembrie 2014.
De asemnea, Mugur Isărescu mai deţine compania Măr SRL, producătoare de vin, un autoturism Eagle cumpărat în 1993 şi o barcă cu motor cumpărată în 2004.
Domnul Isărescu a trecut în declaraţie doar veniturile obţinute ca preşedinte al Academiei Române, în ultimul an fiscal - respectiv 34.428 lei - şi ca profesor la ASE - 896 lei -, fără să precizeze şi salariul pe care l-a încasat în calitate de guvernator al BNR.
• Scandalul Volksbank - BNR
Adrian Vasilescu ne-a precizat, în februarie, că Mugur Isărescu a făcut o declaraţie în 2006, "când era supărat (n.r. pe Volksbank) în legătură cu nişte comisioane pe care le cerea banca respectivă". Potrivit domnului Vasilescu, acest aspect "dovedeşte un lucru: că Banca Naţională nu poate să intervină prin lege sau prin dictat în relaţiile cu o bancă".
Însă, la sesizarea unui client, BNR a răspuns, în 2009, că a cerut Volksbank să elimine un comision, adică a intervenit în relaţiile contractuale ale unei bănci.
BNR a transmis clientului respectiv: "Cu privire la clauza contractuală din convenţiile de credit încheiate cu Volksbank România SA, respectiv perceperea unui comision de rezervă minimă obligatorie, precizăm că Banca Naţională a României a dispus instituţiei de credit eliminarea acestui comision". Intervenţia BNR venise după ce, în 2008, Volksbank îşi anunţase clienţii că prelungeşte perioada de percepere a unui comision, din pricina politicii de rezervă minimă obligatorie a BNR.
Banca a revenit, ulterior, comunicând clienţilor că prelungirea comisionului de rezervă minimă obligatorie nu a fost, în niciun caz, determinată de politica BNR.
Deşi Adrian Vasilescu a spus, în clar, că Banca Naţională nu poate să intervină în relaţiile cu o bancă, chiar Mugur Isărescu a explicat, în 4 februarie, că Banca Naţională "mai intervine" când vede comisioane deplasate.
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, ne-a explicat situaţia, în termeni tehnici: "Ordonanţa 99/2006, în forma aplicabilă la acea vreme, avea un articol 117, care, la alineatul 2, menţiona că documentele contractuale trebuie să fie redactate astfel încât să permită clienţilor înţelegerea tuturor elementelor şi condiţiilor contractuale. Noi am identificat două clauze contractuale care creau confuzii - prima prevedea că respectivul comision îşi va menţine valoarea până la o anumită dată, iar a doua specifica faptul că banca poate stabili comisionul, atât ca preţ, cât şi ca sumă.
Ordonanţa mai prevedea şi că instituţiile de credit nu pot pretinde clienţilor dobânzi, penalităţi, comisioane, dacă nu sunt stipulate în contract, iar preşedintele băncii respective (n.r. Volksbank) a pus un astfel de comision. Este vorba despre comisionul de rezervă minimă obligatorie. Noi am dispus eliminarea comisionului respectiv, pentru că nu avea bază de percepţie. BNR nu solicită un astfel de comision. Rezerva minimă obligatorie nu este purtătoare de comisioane".
Domnul Cinteză ne-a precizat că, pentru o situaţie similară, în toamna anului 2008, BNR a înlocuit un preşedinte de bancă, alta decât Volksbank, întrucât instituţia respectivă nu a respectat dispoziţiile BNR.
Făcând referire la comisionul de rezervă minimă obligatorie (RMO) pe care Volksbank îl practica la împrumuturile acordate în 2007-2008, Mugur Isărescu a menţionat că RMO este un cost prin care BNR descuraja creditarea în valută: "Semnalul era descurajarea creditelor în altă monedă. Băncile au vrut să facă un fel de acţiune de PR şi spuneau clienţilor: «Noi dorim să vă dăm credite ieftine, dar BNR nu ne lasă»".
Nivelul ridicat al RMO impus de Banca Centrală trebuia să se regăsească în scumpirea creditelor, dar nu într-un comision de RMO, în condiţiile în care rezerva minimă obligatorie este o măsură de politică monetară, a mai precizat domnia sa.
Conflictul dintre Volksbank România şi BNR de acum circa opt ani nu s-a limitat la eliminarea unor comisioane, în 2010, şefii respectivei băncifiind înlăturaţi de la conducere, după ce, conform reprezentanţilor BNR, ar fi încălcat mai multe reglementări din domeniu.
Banca Naţională a României a retras avizele în baza cărora îşi exercitau responsabilităţile de conducere Gerald Schreiner (fostul CEO al Volksbank) şi Herwig Burgstaller (ex-vicepreşedintele aceleiaşi bănci).
Cei doi foşti şefi ai Volksbank au acţionat în judecată Consiliul de Administraţie al BNR, contestând decizia Băncii Naţionale, însă au pierdut procesul.
Recent, Nicolae Cinteză a precizat că BNR a depus o plângere penală împotriva Volksbank, sesizând suspiciuni de fapte derulate sub fosta conducere care ar ţine de zona penală.
1. Pestele de la cap se'mpute
(mesaj trimis de anonim în data de 05.04.2015, 11:27)
Un mare mincinos guvernatorul; il crede mutu ca are (doar) aceste venituri/aceasta avere.