Economisirea creşte în ciuda dobânzilor mici. Până când?

Economiile populaţiei au ajuns să fie de două ori mai mari decât la debutul crizei din 2008, totalizând acum peste 36 miliarde euro. Evoluţia este cu atât mai remarcabilă cu cât dobânzile la termen au continuat să scadă în ultimii ani, astfel încât randamentul din plasamentele bancare este minuscul. Un depozit cu scadenţa la o lună la CEC Bank de pildă aduce o dobânda de 0,15% pe an. Să tot economiseşti în condiţiile astea...

Experienţa din urmă cu 10 ani a rămas în mentalul colectiv astfel încât nu mai asistăm la acceaşi frenezie a consumului pe credit. Mulţi au învăţat pe pielea lor ce presupune "confortul" unui card de credit, alţii au plătit scump plasmele cumpărate cu buletinul, încât nu mai au chef să le înlocuiască în acelaşi mod, destui au achitat ultimele rate la împrumuturile luate pe vârful bulei şi nu mai vor să audă de altele. Să nu uităm de ipotecarele ce au acum rate mai suportabile, datorită preţurilor mai mici la case şi dobânzilor reduse, astfel încât chiar şi cei cu credite pentru casă ar putea păstra ceva resurse pentru economisire.

Iar banii care nu mai merg în rate stau cuminţi în conturile curente sau în depozitele la termen (nici nu e mare diferenţă de randament între ele acum) fără să caute cu înfrigurare alternative. De ce?

Bursa de valori i-a făcut pe mulţi să ofteze, în urmă cu aproape 10 ani, când picajul a fost spectaculos, aşa că prudenţa e acum cuvântul de ordine când lumea se raportează la piaţa de capital, iar spiritul antreprenorial nu e chiar la el acasă în România, dovadă că nici spre micile afaceri nu e direcţionată economisirea în exces. În consecinţă, e greu de crezut că noile listări la BVB ar mobiliza brusc o bună parte din aceste resurse din bănci având în vedere experienţele din trecut şi nici statul nu poate oferi acum semnificativ mai mult decât depozitele la termen pentru că dobânzile sunt mici în toată piaţa monetară.

Există însă un detaliu aparent minor care oferă o explicaţie suplimentară apetitului mai mare de economisire din prezent. În 2007-2008, generaţia baby-boom din România avea în jur de 35-40 de ani. Era încă vârsta expansivităţii, când vrei încă experienţe noi, creşterea rapidă a standardului de viaţă pe fondul unor majorări salariale, etc. Acum, aceste generaţii numeroase au 45-50 de ani. E borna la care îţi dai seama că eşti pe pantă descendentă şi ai putea avea nevoie în curând de resurse suplimentare pentru asigurarea standardului actual sau pentru urgenţe medicale ori ai obligaţii asumate care te solicită tot mai mult (copiii se apropie de vârsta adolescenţei). E vârsta la care te gândeşti mai puţin la investiţii, aversiunea la risc creşte, vrei mai mult să conservi ceea ce ai decât să înmulţeşti agresiv acceptând pariuri discutabile. Astfel încât economisirea ar putea avea încă 10-15 ani buni în România până când generaţia cea mai numeroasă din istoria noastră se va apropia de pensionare. Cum mulţi dintre baby-boom-erii autohtoni vor conta doar pe pensia de stat, dorinţa lor de a economisi mai mult până ajung să o primească este de înţeles.