Un grup de cadre didactice, economişti şi antreprenori au adresat o scrisoare deschisă către membrii Parlamentului cu privire la proiectul de lege al plafonării dobânzilor.
Conform documentului remis către Redacţie, aceştia susţin că: "Suntem un grup de cadre didactice, economişti şi antreprenori preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri şi bunăstarea populaţiei şi dorim să atragem atenţia asupra proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor".
Semnatarii mai punctează că: "Instituirea unor plafoane ale ratelor de dobândă la credite îşi propune să vină în beneficiul populaţiei care, teoretic, se va putea împrumuta mai ieftin decât în prezent. Totuşi, există o diferenţă între scopul declarat al proiectului de lege şi consecinţele sale reale. Măsura plafonării dobânzilor este distructivă pentru activitatea de creditare şi afectează cu precădere bunăstarea populaţiei cu venituri reduse- persoanele care lucrează în economia informală şi care nu au posibilitatea să contracteze credite de consum la dobânzi mici".
"În primul rând, este important să ne amintim lecţiile istoriei. Nu au trecut decât 28 de ani de la îndepărtarea regimului comunist, în timpul căruia preţurile erau stabilite artificial prin decret, cu toate urmările triste: penurie generalizată, introducerea raţionalizării, apariţia speculei, scăderea nivelului de trai", au mai susţinut contestatarii proiectului.
În ceea ce priveşte preţul-plafon, aceştia susţin că: "În al doilea rând, este important să înţelegem de ce efectele practice ale preţului maxim sunt diametral opuse intenţiei celor care îl susţin. Prin decretarea unui preţ-plafon statul îi forţează pe oameni să-şi trăiască viaţa altfel decât decid ei în mod voluntar. Ieftinirea artificială a unui produs descurajează producţia şi reduce oferta totală; cu cât plafonul este stabilit mai jos faţă de nivelul de piaţă, cu atât penuria care urmează este mai acută. Un exemplu recent în acest sens este dispariţia imunoglobulinei din cauza refuzului statului de a plăti preţul de piaţă".
Dobânda este preţul creditului. Pe piaţă există numeroase produse de creditare, fiecare cu riscul său şi cu dobânda specifică. Plafonarea dobânzilor afectează piaţa creditului deoarece va scoate în afara legii acele produse de creditare dedicate persoanelor care prezintă un risc ridicat (nu pot prezenta adeverinţă de venit sau au venituri reduse, nu prezintă garanţii).
Referitor la contractarea unui credit, semnatarii au menţionat că: "Debitorii, persoanele care în prezent nu pot contracta un credit imobiliar sau de consum decât la o dobândă mai ridicată decât cea prevăzută în proiectul de lege. Aceste persoane vor fi excluse de pe piaţa oficială a creditului şi vor ajunge clientela sectorului informal. Practic, legea anti-cămătărie riscă să devină o adevărată lege a încurajării cămătăriei. În loc ca situaţia din România să evolueze spre cea din ţările dezvoltate, ea se va îndrepta spre modelul rusesc sau din unele ţări africane, unde mii de cămătari oferă "la negru" împrumuturi la dobânzi încă şi mai mari. Ca un efect colateral, creşterea cererii pentru creditarea ilegală va stimula criminalitatea, un flagel de care deocamdată România este scutită".
Cadrele didactice şi antreprenorii au mai semnalat că: "Băncile şi instituţiile financiare nebancare, care oferă împrumuturi şi care vor descoperi că clientela lor se împuţinează şi veniturile lor scad. Acestea vor fi stimulate să aducă modificări produselor de creditare, respectiv să schimbe comisioanele, durata, avansul şi garanţiile creditului, pentru a recupera pierderile. Creditorii vor fi stimulaţi să ceară un avans mai mare, să urce comisioanele, să transfere riscul de dobândă la debitor (oferind contracte cu dobândă variabilă), să schimbe moneda creditului, impunând astfel debitorului un risc valutar. La limită, unii creditori vor ieşi de pe piaţă, activitatea lor nefiind viabilă la noile rate de dobândă. Per ansamblu, toate aceste restricţii vor agrava situaţia creditării sectorului privat din România, care este oricum insuficient dezvoltată în comparaţie cu ţările vecine sau cu cele occidentale".
"Vă amintim că creditul nu poate fi ieftinit prin decrete sau legi, ci prin încurajarea competiţiei şi a investiţiilor, prin combaterea inflaţiei, prin reducerea riscurilor politice şi a incertitudinilor asociate cu economia informală. Acestea sunt diferenţele dintre România şi ţările dezvoltate ale UE şi până când aceste diferenţe nu vor fi atenuate dobânzile din România nu vor putea fi similare cu cele din Germania", susţin iniţiatorii scrisorii.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 11:34)
Testam si noi metode de a fi in capitalism, mergand in sens contrar!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Vanat în data de 22.03.2018, 17:01)
Mai bine mergem in patru labe in lesa austriecilor, nu? Care capitalism? Tot un fel de comunism este, dar mascat. In comunism deciziile sunt luate de o persoana (dictatorul) care poate fi:
- un om luminat (cazul ideal) situatie in care deciziile sunt luate rapid si corect spre beneficiul intregii natiuni
- un idiot (cazul absolut dezastruos - Hitler, Stalin, Ceausescu) caz in care deciziile sunt luate rapid dar sunt incorecte si distrugatoare pentru natiune.
Intre aceste 2 extremitati este capitalismul, adica dictatura celor bogati (care devin tot mai bogati) manifestata prin intermediul unor interpusi numiti parlamentari (de regula). Deciziile sunt luate mai greu (dupa "dezbateri" aprinse), armonizeaza interesele de grup (care nu coincid intotdeauna cu ale natiunii) si sunt mai bune decat in cazul dictatorului idiot dar mai slabe decat in cazul dictatorului luminat (cel care intelege ca interesele natiunii sunt dincolo de cele personale si actioneaza in consecinta) Toate sunt fete ale aceleiasi monede - dictatura. Oricum am da-o, societatea este controlata de cineva (o persoana sau un grup de persoane). Important este de stabilit care dintre forme promoveaza mai bine (mai corect si mai eficient/rapid) interesele natiunii.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 00:06)
Esti dacopat cumva?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 11:57)
Make ia rupe-i si pe profesorii astia de economie. N-au avut ingerul la ei cand au scris. Si nu inteleg problematica dobanzii.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Vanat în data de 22.03.2018, 15:29)
Cum, in tara asta exista si profesori de economie? Nu cred ca putem afirma asa ceva pentru ca ne contrazice REALITATEA. Tara este plina de profesori emeriti, profesori, academicieni, doctori, doctoranzi, dar toate merg prost. Criza tocmai a demonstrat ca era necesara o plafonare a dobanziilor la credite (care au luat-o razna tocmai cand ar fi trebuit strunite) iar acest grup vine si contrazice realitatea. Este absurd sa contra-argumentezi realitatea. In plus, plafonarea dobanzii nu inseamna planificare socialista ci management al riscului. Ar trebui sa stim si noi cine sunt semnatarii acestia care fac o asemenea confuzie si care sunt contrazisi de realitate. Ce argument poate fi mai puternic decat realitatea insasi?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 16:47)
Bogdan Glăvan, consilierul lui Ludovic Orban, profesor dr. la Univ Româno-Americană, a obținut titlul de profesor în condițiile în care condițiile minime sunt de 4 lucrări publicate în reviste indexate ISI. A depus la dosar 5 lucrări din care 2 au fost publciate în Revista Metalurgia.
Vorbim de impostori. România nu este ultima în UE la tir cu arcul, la fotbal pe zăpadă sau schi nautic, ci dpdv economic.
2.3. Card (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Burdy în data de 22.03.2018, 18:18)
Acum, acest "dom' profesor', se poate lauda ca mai are incă o lucrare de specialitate publicata...
3. fără titlu
(mesaj trimis de d.i. în data de 22.03.2018, 13:27)
prot articol. o singura afirmatie este corecta!! respectiv, "dobanda este pretul creditului"!!! o singura intrebare, ca "neofit" intr-ale finantelor, tinere m.d. exista fo' diferenta intre imprumut si credit?!!
4. fără titlu
(mesaj trimis de Florin în data de 22.03.2018, 13:29)
S-a intors lumea cu curul in sus. Adica nu vor mai lua credite, pentru ca dobanzile vor fi plafonate. Pai lumea nu ia credite de frica ca la anul dobanzile vor fi duble. Cel putin asta e tendinta roborului, exact invers la ceea ce se intampla in Europa, doar la noi creste.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 22:28)
Adevarat. Acesti "economisti" sunt ingrijorati ca persoanele cu risc nu vor mai fi acceptati de banci pt credite!
5. nivel de pret
(mesaj trimis de gerula în data de 22.03.2018, 14:01)
la un nivel de pret redus, bancile vor face selectia clientelei, raportind pretul la riscul de credit. daca riscul de credit va fi mai mare decit pretul oferit, adica mai pe romaneste daca banca isi va face calculul ca nu isi acopera prin pretul primit, profitul estimat, costurile efective si riscul potential nu va oferta produsul. Dar solicitantul va avea nevoie de bani, se va indrepta astfel spre alte surse de finantare. Nu ma mir sa vedem si o crestere a infractionalitatii pe strada. dar succes cu noua lege... Nu mor caii cind vor ciinii.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 14:11)
Ai semnat si tu scrisoarea?
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Vanat în data de 22.03.2018, 16:34)
In Austria (BCR, Raiffeisen), Franta (BRD), Olanda (ING) pretul este mult mai redus si nu am auzit vreo plangere din partea bancilor de acolo si nici selectia clientelei nu are loc. Pleci de la o premiza falsa - ca pretul este mic! Nu este mic in valoare absoluta ci este doar mai mic decat ar fi vrut bancile si decat preturile umflate cu pompa cu care au fost obisnuite sa lucreze bancile la noi. Prin plafonare, statul tocmai le transmite ca laptele de la vacile din Romania le aunge si ca nu este cazul sa ia si pielea de pe ele. Chestia cu "alte surse" cand bancile stau pe un munte de bani si nu au ce face cu el (de-aia si dobanzile la depozite sunt mici) este doar o poveste pentru pacalit fraierii. Cum poti sa spui ca la noi pretul creditelor este redus?!?!
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Vanat în data de 22.03.2018, 16:37)
Nu a semnat-o pentru ca "nu isi acopera din pretul primit profitul estimat".
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.03.2018, 00:18)
Te-ai linistit? Ai citit articolul? Dobinda e mare ca piata e instabi?a. Adica are fluctuatìi mari in special din cauza lipsei de predictibilitate. Cu cit creste predictibilitatea, cu atit scad dobinzile la credite ( scade profitul). De aia in Austria dobinzile sint mai mici.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 16:12)
Un grup de oameni de știință englezi......au spus că în România nu se poate ca in vest.
Ma! Ma lasi ?!!
Oamenii de știință au scos din creuzetul minții lor ca romanii sunt buni doar la jumulit.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 16:34)
Da di ce on articol nu e redata si opinia initiatorilor legii sau a sustinatorilor lor cum ar fi corect? Speculantii nu au avut nimic de zis, e inchis la terasa de pe Plamotesti? Va explica si Hiliuta ca nu-i corect sa prezentati doar argumentele unei parti dintr-o "dezbatere".
8. fără titlu
(mesaj trimis de mariuss în data de 22.03.2018, 16:57)
asa zisii semnatari ar trebui luati pe sus fara alte marafeturi de sri si pusi sa dea declaratie in numele cui au dat asa comunicat, sa scuipe tot , deci asa zisele ifn-uri care dau imprumuturi cu dobinzi naucitoare profitind de prostia oamenilor repreziinta problema iar bancile autorizate sint cavalerii jedi care ii ' ajuta ' pe sarmani ? toata lumea trebuie sa inteleaga ca nimeni nu are nevoie de acesti camatari care dostorsioneaza piata si ca sustinerea lor nu cauzeaza decit mari necazuri traduse in final in mari convulsii sociale in care poti pierde tot ce ai agonisit inclusiv viata , cu cit esti mai bogat si se stie asta cu atit esti mai tentant
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Burdy în data de 22.03.2018, 18:26)
Acesti semnatari sunt de aceeasi calitate cu cei care au semnat inițiativa de modificare a Legii 193/2000 în "sprijinul" consumatorilor...
9. Semnatari ii invit in Nants-Franta
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 18:24)
Băncile arogante de ce țin cu dinți sa facă afaceri aici. Nu stiu daca fac afaceri sau ravagi?
10. ce mai gluma
(mesaj trimis de Florin în data de 22.03.2018, 21:35)
Ba esti prost?
Adica banii ieftini nu e buni? Doar aia scumpii ne plac noua romanilor?
Hotii striga hotii!
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2018, 23:17)
Mă mir cum atâția profesori de economie, care mai de care mai doctoranzi și cu pretenții de înalte studii, nu au reușit de atâția ani de după revoluție, să pună economia acestei țări pe picioare dacă sunt atât de deștepți!!!Sunt o rușine pentru facultățile de economie dacă doar atât pot, să vii cu niște idei infantile doar pentru salvarea cămătariei bancare.