ECONOMISTUL CFA ADRIAN MITROI: "Depozitele bancare contraperformează cu câteva procente pe an, în termeni reali"

Depozitele bancare contra-performează cu câteva procente în fiecare an, în termeni reali, este de părere economistul CFA Adrian Mitroi.

Domnia sa consideră că, în această perioadă, îngrijorarea trebuie să vină din faptul că se pierde valoare reală - prin efectele de curs, comisioane, dobândă prea mică în raport cu riscul asumat, elongarea orizontului investiţional sau de depozit, eliminând din discuţie o pierdere nominală.

Afirmaţiile domnului Mitroi vin ca răspuns la întrebările noastre referitoare la posibilele efecte pe care le-ar putea avea asupra deponenţilor Legea Rezoluţiei Bancare, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate în vederea salvării băncilor cu probleme.

"Nu ai cum să înregistrezi pierderi nominale la bail-in, pentru că eşti sub umbrela Fondului de Garantare. Adevărata îngrijorare ar trebui să fie în legătură cu pierderile din valoarea reală", a explicat domnia sa, adăugând: "Faptul că depozitele contraperformează anual este o consecinţă firească a deluviului monetar internaţional, a băncilor, a Quantitative Easing, pentru că trăim într-un ocean de lichiditate. O consecinţă a acestei politici aproape coordonată a tuturor băncilor centrale este această represiune financiară în care deponenţii sunt nu numai contributorii direcţi la buget, care plătesc impozite şi nu mai primesc dobândă reală, iar câştigul pe inflaţie le depreciază puterea economică de cumpărare a banilor lor, substanţial, în fiecare an, probabil până la minus 5%. Astfel, chiar dacă valoarea nominală este protejată, se depreciază valoarea reală. Preţul riscului, fiind subvenţionat indirect de băncile centrale, se reflectă în acestă contraperformanţă a economiilor noastre.

Când ai aşa deşert investiţional în jur şi ai volatilitate foarte mare şi recompensă foarte mică, având un raport devaforabil între câştig şi risc, probabil se găsesc alte metode defensive. Una ar fi plata creditelor în avans, alta - să găseşti fluxuri alternative de cash flow sau să identifici alte abilităţi de a genera cash flow".

Potrivit lui Adrian Mitroi, în prezent sunt foarte multe oportunităţi de afaceri, "toată lumea are apetit să cumpere din piaţă, să preia din concurenţă". Astfel, în opinia domniei sale, trăim o vreme a oportunităţilor, deşi este una riscantă.

Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 5,8%, în prima lună a anului în curs faţă de luna precedentă, ajungând la aproximativ 75 miliarde lei. În ianuarie 2016 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 15% la sută (17,5 la sută în termeni reali).

Referitor la cifrele prezentate mai sus, Adrian Mitroi consideră că moneda în care o companie îşi constituie un depozit şi nevoia de a-şi plasa banii într-un depozit reprezintă decizii comerciale: "Văd, mai degrabă, un interes pentru mai mult business, mai puţină reticenţă pentru dezvoltarea afacerilor, pentru că depozitul înseamnă reticenţă".

Corporaţiile nu-şi ţin depozite în lei decât pentru achiziţii de mărfuri în lei sau pentru plata creditelor în lei, ne-a mai precizat domnia sa, menţionând că "operaţiunile cu lei sunt mai interesate de risc", depozitele în lei fiind sezoniere.

"Când scad depozitele pe o monedă de capital circulant cum este leul, probabil că atunci se manifestă mai mult interes pentru dezvoltarea de afaceri", a conchis domnia sa.

• BNR: "Depozitele în lei ale populaţiei au crescut cu 6,8%, de la an la an"

Depozitele rezidenţilor neguvernamentali s-au redus, în luna ianuarie 2016, cu 1,2% faţă de decembrie 2015, până la nivelul de circa 250,5 miliarde lei.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,4%, ajungând la 93 miliarde lei, de la lună la lună, în timp ce depozitele constituite în moneda naţională de persoanele fizice au înregistrat o creştere de 6,8%, de la an la an.

Depozitele în valută ale populaţiei rezidente şi persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 0,4%, până la nivelul de 82,45 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,2%, până la aproximativ 18 miliarde euro), conform datelor BNR. Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au avut o creştere cu 5,8%.

În acelaşi timp, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 6,2%, iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (exprimate în lei) au avut un trend ascendent, înregistrând o majorare de 5%.

În ultimii ani, dobânzile aferente depozitelor au înregistrat o scădere continuă, ajungând la minime istorice - aproape de zero.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat, însă, asigurări, recent, că Banca Centrală va avea grijă ca ratele dobânzilor la depozite să nu scadă sub zero.

Domnia sa a menţionat că, la noi, nu există premise ca aceste dobânzi să devină negative, intrucât inflaţia negativă este doar "temporară şi tranzitorie": "Vom lucra cu toate mecanismele necesare ca lucrul acesta să nu se petreacă".

Un alt element indicat de guvernator care nu ar permite coborârea dobânzilor în zona negativă este nivelul ridicat al lichidităţii din piaţa bancară.

Analiştii financiari subliniază că deponenţii trebuie să se obişnuiască cu acest nivel scăzut al dobânzilor, în condiţiile în care, în alte ţări, deja aceste praguri au ajuns sub zero.

Oamenii au rămas miraţi de dobânzile scăzute la depozite pentru că nu au fost obişnuiţi cu acest nivel, adaugă economiştii, care avertizează că depozitele nu mai reprezintă surse de investiţii în vederea obţinerii unui profit, ci o modalitate de păstrare a economiilor pentru cei care nu au un apetit ridicat la risc, necesar investiţiilor făcute, de pildă, în piaţa de capital sau în sectorul imobiliar.

• BNR: "Soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,7%, în prima lună a anului"

Soldul împrumutului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut, în prima lună a acestui an, cu 0,7%, faţă de luna decembrie din 2015, până la nivelul de circa 216 miliarde lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 0,3%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a scăzut cu 1,1%, conform datelor BNR.

La 31 ianuarie 2016, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 2,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe seama majorării cu 20,1% a componentei în lei şi a diminuării cu 10,6% a componentei în valută exprimată în lei.

Creditul guvernamental s-a diminuat, în luna ianuarie 2016, cu 1,1% faţă de luna decembrie 2015, până la 88,64 miliarde lei. De la an la an, acest tip de împrumut a înregistrat o creştere de 2,1%.

Potrivit BNR, masa monetară în sens larg a înregistrat, la sfârşitul lunii ianuarie, un sold de 284 miliarde lei. Faţă de luna decembrie a anului trecut, aceasta s-a diminuat cu 0,8%, iar în raport cu ianuarie 2015 masa monetară a crescut cu 9,5%.