ECONOMISTUL LUCIAN ISAR: "Cursul euro leu este administrat, manipulat de BNR"

Actualizare 14:00 Euro a crescut şi astăzi faţă de moneda naţională, fiind cotat la 4,5019 lei

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,5019 lei pentru moneda europeană, în creştere cu 0,13 bani, comparativ cu şedinţa de vineri, când euro a fost cotat la 4,5006 lei.

(S.A.)

----------

Reporter: Cum comentaţi faptul că a doua zi după prognoza guvernatorului Mugur Isărescu că nu mai e loc de apreciere pentru leu, moneda naţională s-a depreciat la 4,5006 lei/euro (faţă de 4,4956 lei/euro cu o zi în urmă), în contrast cu tendinţa regională?

Lucian Isar: Nu este prima dată când administrarea în culoar îngust a cursului de schimb din ultimii ani permite evidenţierea unei decuplări faţă de tendinţa regională.

Spre deosebire de celelalte situaţii, mişcarea de ieri (n.r. vineri) are în spate ceea ce se numeşte manipularea cursului prin declaraţii publice. Cursul de schimb şi tranzacţiile pe el sunt sensibile la multe dintre informaţiile şi declaraţiile făcute în spaţiul public. Una din declaraţiile pe care piaţa o include imediat în preţ este cea a Guvernatorului BNR. Cursul euro leu este un curs administrat, manipulat de BNR. Datorită faptului că BNR poate interveni cu sume mari pe curs, declaraţia Guvernatorului BNR devine un ghidaj cert.

În momentul în care precizează faptul că leul nu mai are spaţiu de apreciere, ghidează mişcarea înspre depreciere fără a fi nevoie de o intervenţie BNR pe curs exact în acel moment pentru a da credibilitate mesajului.

Mesajul de depreciere a fost ascuns în spatele preocupărilor pentru exportatorii români. Aceeaşi conducere BNR a contribuit la falimentarea anumitor exportatori români în 2006-2007, prin politica de apreciere a monedei naţionale.

Greşeala de politică monetară de a lăsa cursul de schimb să se aprecieze până la 3,1 lei pentru un euro nu a păcălit doar consumatorii români să se împrumute în valută, dar a şi sabotat competitivitatea prin preţ a exportatorilor chiar înainte ca aceştia să aibă acces la piaţa europeană începând cu 1 ianuarie 2017. Metaforic, exportatorii români au fost înecaţi prin curs chiar înainte să ajungă la mal.

Reporter: De ce credeţi că leul s-a depreciat, în condiţiile în care protestele s-au diminuat, bugetul a fost votat, iar guvernul a anunţat că s-a pus pe treabă?

Lucian Isar: Declaraţia Guvernatorului BNR foarte explicită este echivalentul unei intervenţii pe curs. Nu contează în acest moment celelalte considerente. Este evidentă dorinţa Guvernatorului BNR de a muta evoluţia cursului de schimb deasupra nivelului de 4,5 lei pentru un euro, iar pentru asta are la dispoziţie, discreţionar, multe miliarde.

Reporter: Cui foloseşte deprecierea leului?

Lucian Isar: Există o sumedenie de câştigători raţionali ai deprecierii, dar şi unii care se alimentează emoţional din mişcare. Câştigătorii raţionali sunt exportatorii, dar doar pe termen scurt (legătura între curs şi exporturi nu se confirmă şi pe termen mediu şi lung) şi bugetul care nominal va apărea umflat (a fost făcut pe un curs mediu pentru 2017 sub 4,5).

Câştigătorii emoţionali sunt cei care se bucură din presiunea pe care o resimt cei care s-au împrumutat în valută. Este o mică răutate suplimentară pentru a marca decizia CCR (n.r. privind neconstituţionalitatea legii conversiei creditelor din franci elveţieni în lei) şi înainte de decizia CJUE.

Reporter: Poate fi considerată manipulare de piaţă declaraţia guvernatorului?

Lucian Isar: Este o manipulare de piaţă. Există în spaţiul public o serie de informaţii confirmate privind schimbul de informaţii cu anumiţi jucători din piaţă. Canalele de transmitere a informaţiilor pot fi prin fii de consilieri, consilieri guralivi la agape etc. Pentru a ghida piaţa, dar a evita acuzaţiile directe de utilizare în beneficiu personal a informaţiilor care nu sunt destinate publicului, comunicarea se face aparent simultan pentru toată lumea. La fel s-a operat şi în septembrie-octombrie 2008, când se garanta stabilitatea cursului. Deşi toată lumea aude informaţia, doar un număr limitat de privilegiaţi pot profita.

Reporter: Cum comentaţi opiniile analiştilor de la Capital Economics care se aşteaptă că Banca Naţională a României (BNR) să fie prima din Europa de Est care reacţionează prin majorarea dobânzilor, probabil în al doilea trimestru al acestui an?

Lucian Isar: Cursul de schimb, nivelul dobânzii, al rezervelor minime şi al condiţiilor de creditare sunt în acest moment subiect de negocieri cu majoritatea politică. Economia României poate fi foarte uşor frânată după cum a arătat sabotarea economiei de către BNR în 2009-2010. Deşi România are un interval de creştere potenţială centrat pe 5%, politicienii sunt păţiţi şi doresc să evite o situaţie de frânare a economiei prin pârghiile de politică monetară şi de credit.

Desigur, inflaţia ratată în 11 din ultimii 12 ani şi situată în teritoriu negativ nu justifică, conform mandatului BNR, creşterea dobânzilor. Asta nu înseamnă că dobânzile nu pot creşte tot prin ghidaj. Aşa cum punctam acum 2 luni, Guvernatorul BNR prin consilieri a început să pună presiune pe creşterea dobânzilor. Din acel moment dobânda la care s-a împrumutat statul român la 10 ani a crescut cu 0,6 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că România a pierdut 4,38 procente datorită duratei instrumentului.

În concluzie, creşterea în continuare a dobânzilor va depinde de negocierea politică.

Reporter: Vă aşteptaţi ca BNR să înăsprească în acest an politica monetară cu 100 de puncte de bază?

Lucian Isar: BNR deja a crescut costul finanţării cu mai mult de jumătate din valoarea propusă de întrebare fără a creşte dobânda de intervenţie. Este uşor să creşti costul finanţării cu un management aproximativ al datoriei publice. Presiunea pe dobânzi este uşor de exercitat prin declaraţii şi coordonarea BNR cu băncile dealeri primari.

BNR probabil va ieşi în curând cu aceleaşi mesaje panicarde ca şi anul trecut în primăvară, desigur având ca bază riscuri "personale" şi nu economice.