EDITIE SPECIALA "REDACTOR-SEF PENTRU O ZI": S.R. STANESCU / DE LA ÎNCEPUTUL MANDATULUI DE PREMIER AL LUI DACIAN CIOLOŞ, Inflaţia din fiecare lună s-a situat pe teritoriu negativ

Inflaţia din fiecare lună, de când Dacian Cioloş a ocupat postul de premier al României, s-a situat pe teritoriu negativ, comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cea mai scăzută valoare a inflaţiei a fost în luna mai când a fost înregistrat un declin de 3,46%, urmat de scăderea inflaţiei din aprilie, de 3,25%, conform INS.

Potrivit informaţiilor INS, inflaţia din lunile iunie şi iulie a crescut, comparativ cu celelalte luni din cadrul mandatului domnului Cioloş, înregistrând valori de -0,7% în iunie şi -0,8% în iulie.

De asemenea, în iulie 2016, comparativ cu luna noiembrie a anului trecut, raportul euro/leu a fost într-o uşoară creştere de la 4,4445 lei/euro la 4,4858 lei/euro, cu 0,93%, iar raportul dolar/leu a scăzut de la 4,1356 lei/dolar la 4,0529 lei/dolar, cu 2%.

În această perioadă, cel mai mare raport al euro/leu a fost înregistrat în ianuarie 2016, de 4,5303 lei/euro, iar cel mai scăzut raport a fost în noiembrie 2015, de 4,4445 lei/euro. În plus, în luna ianuarie a fost înregistrat cel mai mare raport dolar/leu, de 4,1702 şi cel mai mic în luna aprilie, de 3,9455.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza pe inflaţie, estimând un nivel de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub prognoza din mai a acestui an, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat, la începutul lunii august, de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Pentru finalul anului viitor, BNR estimează o inflaţie de 2%, cu 0,7 puncte procentuale, mai mică decât prognoza din mai.

Şeful BNR a menţionat că, în 2018, inflaţia va ajunge, probabil, deasupra ţintei (de 2,5%), precizând: "În 2017 se va apropia destul de mult de ţintă. Nu trebuie să schimbăm acum ţinta, aşa cum ni s-a sugerat, pentru că vom avea destul timp pe măsură ce ne apropiem de zona euro, să vedem ce se întâmplă şi acolo. Dar în mod clar ne ducem cu inflaţia către ţintă". De asemenea, există factori ce influenţează inflaţia care nu pot fi controlaţi de Banca Centrală, conform domnului Isărescu. Domnia sa a explicat: "Preţul ţiţeiului contribuie în prezent cel mai mult la inflaţia din România, alături de reducerea TVA care s-a disipat. Ce ar trebui să facem? Să mergem să ne rugăm să crească preţul ţiţeiului pentru a ne atinge ţinta de inflaţie sau să vorbim cu Guvernul să majoreze accizele la benzină şi motorină? Categoric, nu!".

Mugur Isărescu a mai spus că preţurile mărfurilor agroalimentare contribuie la inflaţia negativă din această perioadă.

• Dochia: "Nici un fel de raţionalitate pentru scăderea leului"

În luna iunie, economistul Aurelian Dochia considera că nu există "niciun fel de bază şi raţionalitate" pentru scăderea leului şi că totul are o componentă emoţională.

Domnia sa a considerat că evoluţia din ultima perioadă a monedei noastre a avut o traiectorie descendentă ca urmare a incertitudinilor legate de posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE): "Cred că există o mare nervozitate în pieţe în acest moment, căutându-se un refugiu către monedele mai sigure. Or, leul este o monedă minusculă faţă de cele internaţionale. Nimeni nu se va refugia în leu".

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a avut aceeaşi opinie. Domnia sa a precizat: "Singura explicaţie pe care o văd pentru scăderea leului este legată de incertitudinile referitoare la Brexit. Toate monedele din ţările mai mici s-au depreciat, asemeni burselor din regiune".

Impactul direct al unui Brexit asupra ţării noastre este limitat, pentru că nu avem relaţii comerciale importante, ne-a declarat domnul Dumitru, adăugând că Romînia înregistrează excedent în relaţiile comerciale cu Marea Britanie şi că expunerea investitorilor britanici pe piaţa noastră este aproape inexistentă.

"Impactul ar fi doar unul indirect, de deteriorare a percepţiei pe construcţia UE şi de reducere a bugetului european, după ce Marea Britanie nu va mai contribui la acesta, ceea ce ne-ar putea afecta şi pe noi", conform specialistului.