Erdogan continuă epurările în numele democraţiei

Libertatea de exprimare reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale unei societăţi democratice. Articolul 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, acest drept cuprinzând libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

După ce a demis şi a arestat mii de poliţişti, militari şi judecători, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a trecut acum la epurări din domeniul educaţiei, în condiţiile în care, în noaptea loviturii de stat, acesta cerea compatrioţilor săi să "apere" democraţia şi pacea, potrivit agenţiei Reuters.

Ministerul turc al Educaţiei a anunţat, ieri, suspendarea a circa 15.200 de angajaţi bănuiţi de legături cu reţelele predicatorului islamist exilat în SUA, Fethullah Gulen, acuzat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan că este în spatele tentativei de lovitură de stat. De asemenea, organismul intitulat Consiliul Superior al Educaţiei a cerut demisia a 1.577 de decani ai unor facultăţi.

Consiliul Suprem al Radioului şi Televiziunii din Turcia a anulat, ieri, licenţele de emisie "tuturor posturilor de radio şi televiziune care au sprijinit conspiratorii pucişti", măsură ce afectează 20 de astfel de posturi care au legături cu organizaţiile lui Fethullah Gulen.

Înaintea tentativei de lovitură de stat, administraţia preşedintelui Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe Gulen că încearcă să construiască "o structură paralelă" în armată, justiţie, mass-media şi învăţământ pentru a prelua puterea în Turcia.

Fethullah Gulen: "Turcia nu mai este o democraţie"

Fethullah Gulen, exilat în SUA, a negat orice implicare în aceasta şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de starea instituţiilor din ţara sa care, potrivit lui, nu mai este o democraţie, informează AFP.

Gulen, care a primit luni mai mulţi jurnalişti, între care şi de la AFP, în apartamentul său din complexul Saylorsburg, în Pennsylvania (est), unde domiciliază din 1999, părea mai degrabă obosit.

La cei 75 de ani, deşi spune că ar avea 77, Fethullah Gulen se confruntă cu grave probleme cardiovasculare şi diabet, potrivit anturajului său, şi asigură că nu şi-a părăsit aproape deloc domiciliul în ultimii doi ani.

El a negat din nou implicarea sa în tentativa de lovitură de stat din Turcia, soldată cu cel puţin 308 morţi vineri, între care 100 de rebeli, în declaraţii traduse în engleză de un interpret.

"Am fost întotdeauna împotriva intervenţiei militarilor în politica internă", asigură Gulen, condamnând această tentativă de puci, pe care o consideră o "trădare a naţiunii turce".

În opinia sa, desfăşurarea acestei tentative ridică întrebări în special asupra eventualului rol jucat de guvern. "Aveţi informaţii din presă care arată că membri ai partidului de la putere (în Turcia) erau la curent cu tentativa cu opt, zece sau chiar 14 ore înainte" de a se produce ea, argumentează el, adăugând: "Această lovitură de stat eşuată, oricine ar fi autorii sau instigatorii ei, întăreşte poziţia preşedintelui şi a susţinătorilor săi".

Ex-aliat devenit opozant al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Fethullah Gulen şi-a exprimat preocuparea faţă de consecinţele consolidării puterii liderului turc în urma eşecului loviturii de stat.

"Într-un peisaj ca acela nu mai este posibil să se vorbească despre democraţie, nici de Constituţie, despre o formă de guvernare republicană", a estimat opozantul, precizând: "Acest regim seamănă mai degrabă cu un clan sau cu un guvern tribal".

"Istoria ne învaţă că dictatorii pot accede la putere cu sprijinul unui mare număr de oameni", a mai spus el, evocându-i pe Adolf Hitler, Saddam Hussein şi Gamal Abdel Nasser.

Întrebat ce părere are despre eventuala sa extrădare, cerută de preşedintele Erdogan, el a asigurat că "nu are nelinişti" faţă de o tentativă pe care o consideră sortită eşecului.

Fethullah Gulen a amintit că guvernul turc a încercat deja, fără succes, să obţină extrădarea sa după declanşarea scandalului de corupţie care a afectat Turcia în 2013 şi a antrenat demisia a trei miniştri.

SUA sunt un "stat de drept", a explicat predicatorul. "Dreptul este mai presus de orice aici. Nu cred că acest guvern va da atenţie la ceva care nu se bazează pe drept", a spus el.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat luni că o extrădare a lui Fethullah Gulen nu poate fi luată în considerare în absenţa probelor şi că revine autorităţilor turce sarcina de a le furniza.

Chiar dacă cererea de extrădare va avea succes, opozantul se declară liniştit: "Voi muri într-o zi. Dacă aceasta va fi în patul meu sau în închisoare puţin îmi pasă".

Însă dacă el nu se îngrijorează pentru propria soartă, s-a declarat în schimb preocupat de cea a relaţiilor între Turcia şi SUA. El a amintit că trupe turceşti s-au bătut alături de armata americană în timpul Războiului Coreii şi că cele două naţiuni colaborează de decenii în cadrul NATO căreia Turcia i s-a alăturat în 1952.

Gulen a spus: "Dacă va trebui să părăsească NATO, Turcia se va confrunta cu o multitudine de probleme. Ea s-ar evapora. Ar fi terminată".

Premierul turc, Binali Yildirim, a ameninţat că orice ţară care îi oferă protecţie lui Fethullah Gulen, principalul adversar al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, va fi "în război" cu Turcia, o referire la Statele Unite. "Fethullah Gulen este liderul unei organizaţii teroriste. Orice ţară care îl susţine nu este prieten al Turciei şi va fi în război cu Turcia", a afirmat Yildirim.

Presa internaţională: "Există indicii că reţeaua de comunicaţii a NATO ar fi fost utilizată pentru coordonarea loviturii de stat"

Surse militare turce au sugerat, ieri, că Departamentul american al Apărării ştia de complotul împotriva lui Erdogan, că avioanele de vânătoare folosite în tentativa de lovitură de stat au fost alimentate în zbor de o aeronavă decolată de la baza aeriană turcă Incirlik, utilizată parţial de Statele Unite, potrivit presei internaţionale.

Cotidianul italian La Repubblica notează că starea relaţiilor dintre Ankara şi Washington depinde în prezent de o serie de date radar care ar face legătura directă între baza aeriană Incirlik, situată în sudul Turciei şi utilizată parţial de SUA, şi organizatorii tentativei de lovitură de stat.

Mulţi dintre apropiaţii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan sunt convinşi că Pentagonul avea cunoştinţă de planurile generalilor rebeli turci, existând indicii că reţeaua de comunicaţii a NATO ar fi fost utilizată pentru coordonarea loviturii de stat, mai precizează presa internaţională, citată de Mediafax. Însă, până acum, singura dovadă clară împotriva SUA este următoarea: cel puţin un avion militar de alimentare în zbor a decolat de la Baza Incirlik. Acest avion-cisternă a alimentat cu carburant aparatele de vânătoare F-16 folosite de generalii rebeli în tentativa de înlăturare de la putere a lui Recep Tayyip Erdogan. Însă în Baza Incirlik sunt avioane de alimentare americane şi turce de acelaşi tip - KC-135 Stratotanker. Toate erau sub comanda generalului turc Bekir Ercan Van, arestat duminică.

Pentagonul a argumentat imediat că avionul-cisternă decolase din zona turcă a Bazei de la Incirlik.

Facţiunea rebelă a armatei turce a folosit cel puţin două avioane de vânătoare de tip F-16 în tentativa de înlăturare a Administraţiei Recep Erdogan. Conform unor surse citate de site-ul agenţiei Reuters, cele două avioane de vânătoare au putut zbura toată noaptea în timpul loviturii de stat pentru că au fost alimentate în zbor de cel puţin un aparat-cisternă decolat de la Incirlik.

Disensiunile dintre Ankara şi Washington nu sunt o noutate. În aprilie, preşedintele SUA, Barack Obama, a criticat presupuse încălcări ale libertăţii presei în Turcia, atrăgând reacţia dură a omologului turc, Recep Tayyip Erdogan, care a denunţat declaraţii făcute "prin spatele" său ce s-ar înscrie în eforturi de "divizare" a Turciei. "Criticile la adresa Turciei au scopul de a diviza, de a dezmembra şi, dacă ar fi posibil, de a înghiţi Turcia. Cineva de sus îşi face jocurile pe seama Turciei", afirma atunci Erdogan. Liderul turc făcea aluzie la situaţia principalului său adversar politic - clericul musulman Fethullah Gulen -, un fost aliat, lider al Mişcării Gulen (Hizmet). În plus, liderul autoritarist de la Ankara este nemulţumit că Statele Unite oferă susţinere miliţiilor kurde din Siria şi Irak, în contextul conflictului dintre Ankara şi mişcarea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul turc al justiţiei: "Am trimis în SUA patru dosare despre Fethullah Gulen"

Turcia a trimis în Statele Unite patru dosare despre Fethullah Gulen, a anunţat ieri, la Ankara, ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag, care a adăugat că guvernul turc cere arestarea predicatorului musulman stabilit în statul Pennsylvania, notează DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

"Avem mai mult decât suficiente probe, mai multe decât aţi putea cere, despre Gulen. Nu este nevoie să dovedim tentativa de lovitură de stat, toate probele arată că tentativa de puci a fost organizată la dorinţa şi ordinele lui", le-a declarat Bozdag reporterilor în faţa clădirii parlamentului turc, potrivit Reuters.

Anterior, premierul turc Binali Yildirim a promis că Turcia va elimina "de la rădăcină" mişcarea condusă de predicatorul Fethullah Gulen şi că Ankara le va furniza autorităţilor americane dovezi despre implicarea lui Gulen în tentativa de lovitură de stat din 15 iulie.