Necesarul brut de finanţare al României pentru anul viitor este evaluat la 65 miliarde lei sau 9,8% din PIB, uşor sub nivelul de 70 miliarde lei (11,2% din PIB) înregistrat în 2013, se arată într-o analiză a Erste Group.
"Ca urmare a strategiei Ministerului de Finanţe de prelungire a scadenţelor emisiunilor de obligaţiuni în monedă locală de pe piaţa internă şi de control al costurilor împrumuturilor, datoria guvernamentală este în prezent distribuită mai echilibrat pentru următorii ani. Şi baza de investitori s-a extins semnificativ în 2013, iar nerezidenţii deţineau în toamna acestui an 22% din obligaţiunile şi titlurile emise în RON, în creştere de la nivelul de 6% înregistrat în urmă cu un an", potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Luând în considerare inflaţia încă scăzută, analiştii Erste estimează o rată a dobânzii de politică monetară constantă, de 4% în 2014, şi o reducere a rezervelor minime pentru lei la 12% la începutul anului viitor, ceea ce ar trebui să elibereze 4 miliarde lei pe piaţă. "Acest lucru va influenţa în principal randamentele pentru maturităţi pe termen scurt, în timp ce scadenţele pe termen lung vor fi afectate de evenimente externe, precum reducerea programului Fed de cumpărări de active, şi de evoluţia contextului politic intern. O nouă reducere a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază în ianuarie 2014 nu poate fi exclusă, dar şansele de a vedea dobânda cheie sub 3,75% sunt reduse", potrivit sursei citate.
Erste estimează că randamentele titlurilor guvernamentale cu scadenţa la cinci ani se vor situa la 4,9% în iunie 2014 şi la 5,1% în decembrie 2014. Reducerea programului Fed de cumpărări de active, normalizarea inflaţiei şi riscurile politice asociate alegerilor prezidenţiale programate pentru sfârşitul anului 2014 indică o creştere treptată a costurilor la care se împrumută guvernul, conform sursei citate. O îmbunătăţire a ratingului şi efectele de contagiune pozitive generate de acordul stand-by preventiv cu FMI şi UE ar putea diminua presiunea în sens ascendent asupra randamentelor în monedă locală, însă tendinţa generală în sensul unor randamente mai mari persistă.
Pe viitor, datoria publică a României ar trebui să rămână sub 40% din PIB, iar deficitul bugetar ar trebui să scadă foarte încet, până la 2,5% din PIB în 2018, precizează Erste.
La nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), reducerea iminentă a programului Rezervei Federale a SUA de cumpărări de active este considerată ca fiind cel mai relevant eveniment din punct de vedere al impactului asupra randamentelor obligaţiunilor guvernamentale în 2014. Raportul de cercetare "Perspectiva asupra pieţei obligaţiunilor din ECE în 2014 - Ce efecte vor avea reducerea programului Fed de cumpărări de active şi revenirea economiei ECE?" publicat astăzi de Erste Group concluzionează că efectele reducerii programului Fed de cumpărări de active au fost deja oarecum luate în considerare în preţul obligaţiunilor din Europa Centrală şi de Est, prin urmare impactul asupra condiţiilor de finanţare pentru ţările din ECE ar trebui să fie doar marginal.
"Se pare că reducerea programului de cumpărări de active va fi în mare parte un proces controlat, deoarece Rezerva Federală va încerca să evite orice creşteri excesive ale randamentelor pentru SUA pentru a nu pune în pericol revenirea economică în curs de desfăşurare. Acest lucru limitează şi riscul în sensul creşterii randamentelor obligaţiunilor emise în ECE şi de aceea anticipăm doar o creştere foarte moderată a randamentelor în intervalul de 20-70 puncte de bază anul viitor", explică Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/FI pentru ECE în cadrul Erste Group.