English
Cererea pentru spaţiile de birouri din oraşele universitare din eşalonul doi este în continuă creştere, potrivit unei analize a companiei ESOP Consulting, ce arată că piaţa birourilor începe să se contureze în oraşe ca Braşov, Craiova, Târgovişte, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu.
"În 25 de ani de economie de piaţă, Bucureştiul a fost incontestabil vedeta pieţei birourilor. În ultimii 5-7 ani, piaţa din primele trei mari oraşe după Capitală-respectiv Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi - s-a dezvoltat semnificativ. Însă, treptat, forţa de muncă disponibilă s-a redus, mai ales forţa de muncă având anumite calificări, cum ar fi cea în domeniul IT", au declarat consultanţii ESOP, precizând: "În acelaşi timp cu dezvoltarea pieţei de birouri din marile oraşe, începe să crească piaţa şi în centrele universitare secundare (Braşov, Craiova, Sibiu, Galaţi), precum şi în oraşele cu o populaţie între 150.000 şi 250.000 de locuitori (Târgovişte, Ploieşti, Bacău)".
Alexandru Petrescu, managing partner în cadrul ESOP Consulting, consideră că principalii factori în evaluarea şi alegerea oraşelor, pentru spaţiile de birouri, de către companii, sunt în primul rând existenţa centrelor universitare şi populaţia rezidentă
"Intrarea într-o astfel de piaţă a unui oraş secundar sau dezvoltarea unei companii în cadrul său nu este însă una facilă, mai ales când spaţiul necesar se ridică la 3.000 - 6.000 de metri pătraţi", apreciază domnul Petrescu. În opinia sa, acest lucru se datorează stocului limitat de spaţii de birouri construite până în prezent, stoc ce se ridică estimativ la valori între 18.000 - 35.000 mp/localitate.
Potrivit sursei citate, pe pieţele de birouri secundare predomină clădirile de mici dimensiuni, în timp ce clădirile mai mari sunt rar întâlnite şi au suprafeţe relativ reduse, de până la 2.500 - 3.000 de metri pătraţi.
Alexandru Petrescu a precizat: "În acest moment, avem o cerere de 5.000 de mp pentru o clădire build to suit într-un oraş secundar, care credem că reprezintă o oportunitate pentru dezvoltatorii cu experienţă şi suntem în discuţii cu mai multe firme locale şi din Bucureşti interesate de acest proiect. În acelaşi timp, însă, suntem deschişi să discutăm şi cu alţi dezvoltatori care vor să construiască o clădire personalizată nevoilor unui client aflat în primele 100 de firme din România după cifra de afaceri".
• ESOP: "Numărul studenţilor stabileşte mărimea pieţei de birouri dintr-un oraş"
În plus, consultanţii ESOP consideră că numărul de studenţi dintr-un oraş este cel care stabileşte mărimea pieţei de birouri respectivă: "Un oraş cu un număr mai mare de studenţi înseamnă automat o bază mai mare de recrutare pentru companiile multinaţionale în căutare de forţă de muncă mai ieftină şi calificată".
Aceştia susţin că, în acest moment, cererea cea mai mare de închiriere a spaţiilor de birouri in oraşele studenţeşti vine din partea companiilor IT&C, care, în Bucureşti, au avut în ultimii 5 ani o pondere între 32-40% din tranzacţiile din piaţa de birouri, iar în afara Capitalei procentul a depăşit 55%.
Potrivit aceleiaşi surse, nivelul chiriilor din provincie solicitate de proprietarii de spaţii de birouri de clasă A variază între 12-14 euro/mp/lună, în clădirile de clasă superioară. "Cu toate că nivelul chiriei este un aspect important, costul cu spaţiul de birouri nu este factorul determinant în analiza actuală a companiilor, el având - în funcţie de industrie - o pondere ce variază între 4 şi 10% din cifra de afaceri", consideră specialiştii ESOP, care susţin că factorul esenţial în astfel de evaluări este costul forţei de muncă.
În plus, Alexandru Petrescu a arătat că dezvoltatorii locali încep să folosească din ce în ce mai des soluţii personalizate pentru construcţia spaţiilor de birouri, în discuţiile cu chiriaşii mari. "Credem că, pe termen scurt şi mediu, această abordare este cea care are cele mai mari şanse de succes în dezvoltarea pieţelor de birouri din oraşele universitare secundare", a conchis reprezentantul ESOP.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
