"Este clar că se doreşte intimidarea SRI-ului şi denigrarea sa"

Reporter: Cum comentaţi afirmaţiile domnului Aleksandr Dughin, potrivit cărora Ungaria, România, Austria, Serbia şi Slovacia ar putea fi absorbite într-un "bloc eurasiatic" mai mare? Pot fi considerate o ameninţare reală pentru ţara noastră?

Iulian Fota: Un potenţial program politic, o posibilă nouă mare strategie a Rusiei, pe măsura vremurilor care vin. Sunt declaraţii foarte îngrijorătoare. Altfel, ştim că, încă din anii 30 ai secolului trecut, exponenţii de bază ai mişcării eurasiatice, de la Paris, ruşii albi, emigraţi în Occident după revoluţia bolşevică, au afirmat că Eurasia se întinde pînă la Carpaţi. Prin confruntarea cu Occidentul, Dughin speră în renaşterea Rusiei ca imperiu, ca şi în reluarea expansiunii imperiale prin recuperarea, măcar parţial, a teritoriilor pierdute.

Reporter: Potrivit lui George Friedman, şeful companiei de analize Stratfor, generalul american Hodges, comandantul Armatei SUA în Europa, a anunţat că Statele Unite intenţionează să aducă vehicule blindate americane, artilerie şi alte mijloace în statele baltice, Polonia şi România. Analistul mai spune că asemenea acţiuni nu sunt pe placul Rusiei, adăugând că probabilitatea declanşării unor operaţiuni militare cu armate regulate în regiune este foarte mare, dar nu neapărat vor implica trupele americane. Care este opinia dumneavoastră cu privire la aceste declaraţii?

Iulian Fota: Prezenţa militară sporită a Occidentului, în special a SUA, pe teritoriul statelor din istmul ponto-baltic nu numai că aduce un plus de Securitate naţională, dar şi consolidează statutul acestor ţări de entităţi occidentale, de membre ale NATO. Declanşînd o nouă competiţie strategică cu Occidentul, raportându-se ostil la deciziile NATO, este normal ca Rusia să nu fie fericită cu aceste decizii.

De aceea încearcă să intimideze, prin tot felul de declaraţii sforăitoare sau folosirea soft a forţei sale militare, de exemplu intensificarea zborurilor militare de antrenament. O influenţă mai mare a Vestului în state precum România sau Polonia înseamnă o capacitate mai scăzută de influenţă a Rusiei, mai ales în condiţiile în care Moscova vede din nou relaţia cu NATO ca una de sumă zero.

Reporter: Ce repercusiuni va avea conflictul Rusia-Ucraina asupra României? Suntem pregătiţi pentru un eventual atac militar?

Iulian Fota: Anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia şi generarea conflictului din estul Ucrainei, pe modelul Transnistria, generează multă incertitudine şi instabilitate cu multiple consecinţe pentru noi, strategice, politice, economice. Noua Rusie, iredentistă şi revizionistă, se află acum la doar 250 de km de graniţele noastre. Suntem deja în raza de acţiune a unora dintre armele lor tactice, amplasate în Crimeea. Ne confruntăm deja cu propaganda rusă, ce are ca obiectiv sădirea în sufletul românilor a neîncrederii în apartenenţa noastră la NATO şi UE, a neîncrederii în justeţea procesului de europenizare. Pot apărea la orizont probleme serioase de ordin economic, apetitul investiţional în zone de conflict fiind mult mai scăzut. S-ar putea să fim hărţuiţi în dorinţa noastră legitimă de a ne exploata resursele energetice din Marea Neagră. Psihologic, suntem pregătiţi pentru un eventual atac militar, indiferent de unde ar veni el. Dar mă tem că mulţi dintre curajoşii noştri soldaţi români ar muri cu mâinile goale, neavând cu ce să lupte. Ne lipsesc capabilităţi importante.

Reporter: Suntem o posibilă ţintă pentru Rusia?

Iulian Fota: Eu sper totuşi că nu, cum nici noi nu vrem să transformăm Rusia într-un stat inamic. De aceea, oricâte neînţelegeri avem, România întotdeauna va păstra deschise canalele de negocieri, va dori menţinerea relaţiilor diplomatice. Ca ţară rezonabilă, echilibrată, întotdeauna am încercat să înţelegem şi interesele celuilalt, să ne punem în pielea lui. Pe de altă parte, nu pot să mă fac că nu văd, să ignor decizii strategice recente ale Rusiei, schimbări unilaterale de frontiere prin folosirea forţei militare, rescrierea istoriei sau tendinţele recente de subordonare a unor state, uneori brutal, intereselor ruseşti. Sunt unul din cei care chiar au încercat să contribuie la dezvoltarea relaţiilor cu Rusia, la creşterea încrederii cu această importantă ţară a Europei. Nu uitaţi că împreună cu generalul Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, am semnat un acord de cooperare bilaterală. Din păcate, actualele acţiuni ale Rusiei în estul continentului european fac foarte dificile orice tentative de reluare a dialogului pe zona de Securitate naţională.

Reporter: Încetul cu încetul, Rusia începe să-şi adune aliaţi în zonă - Ungaria, Serbia, Grecia, Austria. Ce şanse are România să nu fie absorbită de un astfel de val de simpatie?

Iulian Fota: Să nu ne grăbim. Este prea mult să definim Ungaria sau Austria drept aliaţi ai Rusiei. Sunt state cu un vădit comportament oportunist, datorat în special ambiţiilor exagerate sau incompetenţei propriilor lideri politici. Eu cred că evaluările lor sunt greşite. Occidentul, chiar şi aşa, cu actualele şi complicatele sale probleme economice sau sociale, încă nerezolvate, este departe de a fi în declin. Poate fi contestat, dar este departe de a fi învins. Forţa idealurilor sale este încă puternică, liberalismul este mai tare decât iliberalismul. Se vede deja cu ochiul liber că, în unele din aceste state, popoarele nu-şi urmează liderii într-o riscantă şi extravagantă strategie antioccidentală.

Veţi vedea că şi grecii vor înţelege şi nu vor călca în capcana demagogiei şi a populismului înspre care sunt împinşi.

Reporter: Analiştii susţin că, până acum, Occidentul a avut reacţii palide la agresiunea Rusiei. Care este opinia dumneavoastră?

Iulian Fota: Este adevărat în linii mari. Rusia joacă inteligent şi mai ales hotărît, în optica lor Ucraina şi controlul rusesc asupra ei fiind pentru Moscova o chestiune vitală, ce transformă posibila aderare a acestei ţări la NATO într-o ameninţare existenţială.

În termenii Rusiei, bineînţeles.

Pentru Occident, ce se întîmplă în Ucraina variază de la existenţial pînă la indiferent. Polonia, România, ţările baltice văd situaţia de acolo într-un fel. Alte state din NATO sau UE, fiind geografic la distanţă mult mai mare, sunt mult mai relaxate în analiză şi înţelegerea situaţiei din estul continentului european. De aici reacţia târzie şi fragmentată, uneori chiar incompetenţa Vestului, mai ales a Europei. Pe de altă parte, vestea bună este că uşor, uşor Rusia convinge pe toată lumea că ceva trebuie făcut, că nu avem dreptul în Vest să-i "vindem " pe ucraineni de dragul unei iluzorii deja înţelegeri strategice cu Rusia. Decizii importante s-au luat pe timpul sumitului NATO de la Newport şi decizii importante vor mai urma. Ucraina trebuie ajutată.

Reporter: S-a tot speculat că Vladimir Putin are în vedere şi alipirea Transnistriei la Rusia, visul său fiind reconstruirea influenţei Uniunii Sovietice din anii ei de glorie. Cum comentaţi?

Iulian Fota: Sunt mai degrabă contrariat de relaţiile Rusiei cu Transnistria. Pentru prima dată după mulţi ani, Moscova a refuzat ajutorul financiar de 100 milioane de dolari necesar autorităţilor transnistrene pentru plata salariilor şi a pensiilor. Avem oare aici o oportunitate pentru Occident? Sau pentru Chişinău? O vede cineva, o va valorifica cineva? Altfel Transnistria, cel puţin pentru moment, este prea departe. Mariupol este mult mai aproape, atractiv, necesar.

Reporter: Credeţi că în 16 noiembrie a fost un vot anti-Ponta sau pro-Iohannis?

Iulian Fota: A fost în primul rând un vot împotriva demagogiei şi a populismului, împotriva minciunii şi a manipulării media, împotriva ruperii românilor în două, dinlăuntru şi din afară, dar şi un vot în favoarea unei Românii Occidentale, în favoarea combaterii în continuare a corupţiei şi a continuării dezvoltării economice de dreapta. Un vot foarte important, care a arătat maturitatea şi inteligenţa poporului român, un vot care ne arată calea pentru următorii 25 de ani.

Reporter: De ce credeţi că nu a fost păstrat în funcţie George Maior, care avea o imagine destul de bună, mai ales în exterior? Consideraţi că domnul Maior a gestionat bine recenta dispută CCR-SRI?

Iulian Fota: Consider nefericită în primul rînd maniera în care a fost făcută schimbarea lui George Maior.

A avut un mandat foarte bun, a fost un om vizionar şi curajos, care şi-a făcut treaba foarte bine.

Şi-a asumat multe riscuri, angajându-se onest în lupta anticorupţie. Schimbarea lui, pripită, prea puţin pregătită, a trimis o undă de recul în interiorul instituţiei, o instituţie cu un puternic spirit de corp.

Clasa politică trebuie să aibă grijă, prin intensificarea luptei politice, dar şi a ostilităţii în creştere faţă de Campania anticorupţie, riscând să sape o prăpastie între ea şi unele instituţii din zona de Securitate naţională. Instituţiile astea nu sunt proprietatea lor, ele sunt ale ţării, iar clasa politică are doar obligaţia de a le administra dedicat şi competent.

Reporter: Cum apreciaţi decizia recentă a CCR (neconstituţională) cu privire la aşa-zisele Legi Big Brother?

Iulian Fota: Ca obligatorie din punct de vedere al legii, dar şi mai greu de înţeles în anumite prevederi. SRI este responsabil naţional de Securitate cibernetică încă din 2008, fără că asta să deranjeze pe cineva. Iniţiatorul legii, MSI, trebuia să acorde mult mai mult timp prezentării publice a legii şi dezbaterii ei, inclusiv cu reprezentanţi ai Curţii Constituţionale.

Opinia publică din România are nevoie de mai multe informaţii, chiar de educaţie, asupra a ceea ce este astăzi securitatea cibernetică. Sper că procesul de aprobare a legii să fie reluat cât mai rapid, cu remedierea deficienţelor de până acum.

România are nevoie de o astfel de lege, constituţională în totalitatea ei, dar şi funcţională.

Reporter: Cum comentaţi declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu potrivit căreia serviciile de informaţii sunt incontrolabile?

Iulian Fota: O supărare de moment, justificată faţă de activitatea unuia din directorii unuia dintre serviciile de informaţii. Şi, de altfel, nu a spus că serviciile de informaţii sunt incontrolabile, ci că au acumulat prea multă putere.

Dacă este adevărat, personal am dubii că aceste instituţii au acumulat o astfel de putere, ea nu este rezultatul unei strategii secrete, ci a iresponsabilităţii clasei politice care, datorită lăcomiei, şi-a pierdut măsura, echilibrul.

Reporter: Activitatea febrilă a DNA şi DIICOT din ultima perioadă a arătat cetăţenilor că România este cuprinsă de flagelul corupţiei. Ce şanse avem pentru curăţarea acestui sistem?

Iulian Fota: Suntem pe drumul cel bun. Instituţiile sunt dedicate şi avem foarte mult sprijin de la aliaţi. Rămâne ca şi clasa politică să ducă treaba la capăt. Chiar dacă asta poate însemna sinuciderea ei politică. Va avea mulţumirea că astfel a salvat ţara. Nu aşteaptă nimeni ca politicienii să-şi sacrifice viaţa în beneficiul Patriei, cum au făcut unii dintre militarii sau ofiţerii de informaţii români. Dar responsabili pot fi. Am încredere.

Reporter: Elena Udrea susţine că generalul Coldea conducea, de fapt, SRI. Care este opinia dvs?

Iulian Fota: SRI a avut întotdeauna o conducere colectivă, directorul George Maior făcând o echipă foarte bună cu adjuncţii săi. Asta este una din explicaţiile succesului său.

Reporter: Este SRI în acest moment într-o criză de imagine?

Iulian Fota: Este clar că se doreşte intimidarea SRI-ului şi denigrarea sa. Problema este că oamenii care lucrează acolo, şi care îşi fac treaba cinstit şi de multe ori în condiţii grele, nu merită un astfel de tratament, o astfel de falsă imagine publică. Sunt oameni de onoare şi ar trebui trataţi onorabil. În acest moment, deşi ei sunt oameni puternici, se simt cam ai nimănui. Mă tem că au început să se încrunte, neînţelegînd ce se joacă şi ce se aşteaptă de la ei. Ordinele lor au fost foarte clare, corupţia a fost definită ca o problemă de Securitate naţională. Li s-a cerut să-şi facă treaba şi şi-au făcut-o foarte bine. De ce sunt pedepsiţi acum? Chiar nu se găseşte nimeni să le mulţumească şi să-i apere? Oare "Patria a priori" este numai pentru ei?

Reporter: Mulţumesc!