EUGEN SINCA, ANALIST-ŞEF BCR: Bucureşti-Ilfov atrage aproape 60% din totalul investiţiilor străine, iar Moldova sub 3%

• "Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere spre est şi facilitarea investiţiilor private, în regiunile mai puţin dezvoltate, ar trebui să fie priorităţi în 2016"

Creşterea economică din 2016 este estimată la 3,8%, cu o contribuţie importantă a consumului populaţiei după implementarea măsurilor de relaxare fiscală, este de părere Eugen Sinca, analist-şef BCR şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România (AAFBR). În opinia domniei sale, investiţiile ar putea avansa mai rapid decât în 2015, îndeosebi pe segmentul privat, în timp ce exportul net ar putea contribui negativ la creşterea economică pe măsura accelerării importurilor.

Domnul Sinca ne-a declarat că ţara noastră are şansa să fie una dintre cele mai dinamice economii din UE în 2016, ceea ce ar reduce o parte a decalajului de dezvoltare.

Reversul medaliei este, în opinia domnului Eugen Sinca, acumularea unor dezechilibre îndeosebi în zona finanţelor publice, cu o schimbare îngrijorătoare a tendinţei de reducere a deficitului bugetar după şase ani consecutivi în care acesta a scăzut constant.

Analistul-şef BCR spune că este posibil ca deficitul bugetar să se situeze la aproximativ 3% din PIB în 2016, dar chiar şi acest nivel necesită eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea colectării taxelor.

Domnia sa apreciază: "Investiţiile străine directe au crescut în ultimii ani, estimarea noastră pentru 2015 fiind de 2,9 miliarde euro. Lasă de dorit în schimb repartizarea lor geografică, zona Bucureşti-Ilfov atrăgând până în prezent aproape 60% din total, iar Moldova sub 3%. Chiar dacă această statistică se bazează pe locaţia sediului social al firmei şi nu pe cea a desfăşurării activităţii economice, o privire asupra PIB-ului pe cap de locuitor pe regiuni geografice confirmă existenţa unor disparităţi semnificative. Diferenţa între cea mai bogată zonă a României, Bucureştiul, şi cea mai săracă, Vasluiul, era acum zece ani de 1:4; în prezent ea este de 1:5,5 ceea ce sugerează că dezvoltarea regională s-a făcut mai ales sub semnul alegerilor libere făcute de actorii din pieţe şi mai puţin în cadrul unei strategii publice. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere spre est şi facilitarea investiţiilor private, atât autohtone cât şi străine, în regiunile mai puţin dezvoltate, ar trebui să fie priorităţi în 2016".

Creşterea importurilor de bunuri de consum şi de investiţii s-ar putea vedea într-o majorare uşoară a deficitului de cont curent la 1,1% din PIB în 2016 de la 0,8% în 2015, consideră domnul Eugen Sinca, menţionând: "Sunt întrunite condiţiile pentru încă o performanţă bună a exporturilor de servicii IT după investiţiile private ridicate şi sprijinul guvernamental consistent din anii precedenţi, dar şi pentru creşterea exporturilor de servicii de transport rutier de marfă, în condiţiile intensificării relaţiilor comerciale dintre România şi UE. Majorarea deficitului comercial pe segmentul de bunuri ar putea fi atenuat parţial de excedentul comercial pe zona de servicii".

Devierea de la ţintele fiscale asumate anterior ar putea atrage noi avertismente din partea Comisiei Europene şi a FMI, este de părere domnul Sinca, dar modalitatea concretă de constrângere a autorităţilor române este neclară. Domnia sa apreciază: "Poate mai importantă va fi poziţionarea investitorilor străini în faţa deteriorării echilibrelor fiscale, fiind vorba într-o primă fază de investitorii pe termen scurt care asigură finanţarea unei părţi a deficitului bugetar. Implementarea unor noi măsuri de creştere a cheltuielilor curente şi amplificarea derapajului fiscal pot afecta şi încrederea investitorilor strategici în perspectivele economiei româneşti".

Necesarul brut de finanţare al Ministerului de Finanţe, care include deficitul bugetar şi refinanţarea datoriei publice ajunsă la scadenţă, este estimat la 68 miliarde lei în 2016 (9,1% din PIB), în creştere de la 63 miliarde lei în 2015 (9% din PIB). Domnul Eugen Sinca spune că strategia Ministerului de Finanţe de plafonare a volumului obligaţiunilor emise pe piaţa primară în 2015 în condiţii favorabile de piaţă (randamente scăzute, lichiditate ridicată) ar fi trebuit corelată şi cu perspectiva creşterii necesarului de finanţare în 2016.

România a realizat o reducere a datoriei publice de 6,6 miliarde lei în primele nouă luni din 2015, dar aceasta a reprezentat, potrivit domnul Sinca, cheltuirea unei părţi a rezervei de lichiditate acumulată anterior şi inducerea unei vulnerabilităţi pentru 2016, când atât situaţia internă, cât şi cea externă vor rămâne extrem de volatile.