Europa şi Grecia: cine pe cine păcăleşte?

Actualizare 17:43 Yanis Varoufakis, economistul care s-a pronunţat împotriva austerităţii, va fi noul ministru de Finanţe al Greciei

Profesorul de economie Yanis Varoufakis a confirmat azi că va fi numit ministru de Finanţe al Greciei, angajându-se să găsească soluţii la problema datoriilor care să-i favorizeze pe toţi europenii, nu numai pe greci, transmite Reuters.

Syriza, partidul stângii radicale, care a obţinut 149 de locuri din cele 300 în Parlament, este prima formaţiune la putere din Europa care a contestat în mod deschis politica de austeritate, sprijinită în special de Germania.

Câştigător al alegerilor de duminică, partidul de stânga Syriza a anunţat că va elimina măsurile de austeritate impuse Greciei de creditorii internaţionali în conformitate cu planul de asistenţă şi, de asemenea, a cerut organizarea unei conferinţe internaţionale pentru renegocierea termenilor datoriilor Greciei faţă de alte state din zona euro.

(Alexandru Costea)

------------

Actualizare 11:15 Bursa din Atena a deschis în declin uşor

Bursa din Atena (Athex) a deschis în scădere şedinţa de tranzacţionare de astăzi.

Astfel, indicele compozit GD coboară cu 1,21%, până la valoarea de 803,67 puncte. De asemenea, FTSE/Athex Large Cap (indicele celor mai importante 25 de companii din punct de vedere al capitalizării) scade cu 1,79%, către 247,27 puncte. Totodată, FTSE/Athex Market Index (FTSEA), indicele general al tuturor companiilor listate la bursa ateniană, se depreciază cu 1,70%, spre 596,72 puncte.

(Elena Deacu)

---

Actualizare 09:06 Banca Naţională a Elveţiei, pregătită să intervină pe piaţa valutară

Banca Naţională a Elveţiei (BNS) este pregătită să intervină pe piaţa valutară, ca să relaxeze politica monetară, după ce, pe 15 ianuarie, a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, impus acum trei ani, a declarat astăzi vicepreşedintele BNS Jean-Pierre Danthine, citat de Reuters.

Abandonarea pragului minim a cauzat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu euro şi cu 25% în comparaţie cu dolarul. Păstrarea pragului ar fi costat lunar instituţia 100 miliarde franci elveţieni (110,84 miliarde dolari), a avertizat recent Fritz Zurbruegg, membru al comitetului de conducere de la BNS. Oficialul a apreciat că instituţia ar putea lua în calcul stabilirea unui prag minim pentru un coş valutar compus din euro şi dolar.

Jean-Pierre Danthine a afirmat: "Renunţarea la pragul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm acest lucru, dar numai până la un punct. Suntem pregătiţi să intervenim pe piaţa valutară".

Pe de altă parte, oficialul a explicat că va dura până ce se vor echilibra pieţele valutare, dar BNS nu urmăreşte doar rata de schimb a euro, ci şi a dolarului.

Întrebat în legătură cu o nouă strategie valutară, Danthine a răspuns că o politică asemănătoare celei din Danemarca, unde coroana este cotată la un curs fix în raport cu euro, nu este adecvată în cazul Elveţiei. Totuşi, sistemul din Singapore "merită o examinare mai atentă", a mai spus reprezentantul BNS. Acest sistem permite monedei naţionale să se aprecieze sau să se deprecieze în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali într-o bandă de tranzacţionare neprecizată. De asemenea, Suedia şi Norvegia sunt exemple de economii mici, deschise, care s-au descurcat bine cu rate de schimb flexibile, a mai spus Jean-Pierre Danthine.

(V.B.)

---

Actualizare 08:33 Euro se depreciază uşor faţă de dolar şi franc

Moneda europeană se depreciază uşor, în jurul orei 8:30, atât faţă de dolarul american (cu 0,08%, până la 1,1229 USD/EUR), cât şi în raport cu francul elveţian (cu 0,06%, către 1,0146 CHF/EUR), potrivit Bloomberg.

Închiderea şedinţei de ieri a avut loc la niveluri de 1,1238 dolari/euro, respectiv 1,0152 franci/euro.

(V.B.)

---

Actualizare 07:50 FMI, dispus să susţină Grecia şi după victoria Syriza

FMI s-a arătat, ieri, dispus să continue susţinerea faţă de Grecia, exprimându-şi speranţa că vor începe discuţii cu noul guvern de la Atena după victoria partidului de extremă stângă Syriza, transmite AFP.

"Suntem dispuşi să continuăm susţinerea pentru Grecia şi sperăm că vom începe discuţii cu noul guvern", a anunţat, într-un comunicat foarte scurt, Fondul Monetar Internaţional, unul dintre creditorii Greciei din 2010, alături de europeni.

Opozant faţă de planurile de austeritate impuse în special de FMI, Syriza a câştigat duminică o victorie covârşitoare în alegerile legislative, promiţând în principal o restructurare a datoriei Greciei, în ciuda opoziţiei ferme a partenerilor europeni ai ţării.

Din 2010, FMI a acordat Greciei împrumuturi însumând 31 miliarde euro, condiţionându-le de reforme economice drastice. Înaintea alegerilor, Fondul anunţase că "nu îşi poate imagina" că Grecia ar putea ieşi din zona euro, reafirmându-şi angajamentul de a lucra cu autorităţile de la Atena, oricare ar fi rezultatul votului.

(V.B.)

---

Actualizare 07:38 Dijsselbloem: "Problemele Greciei nu au dispărut"

Problemele Greciei nu au fost rezolvate prin scrutinul de duminică, astfel încât trebuie găsite soluţii, a declarat, ieri seară, preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, după reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, transmite AFP.

Întrebat despre revenirea la Atena pentru noi negocieri privind programul de asistenţă financiară, Dijsselbloem a răspuns: "Trebuie să aşteptăm poziţia oficială a noului Guvern condus de Alexis Tsipras despre viitorul programului. Salutăm ambiţia partidului Syriza de a păstra Grecia în zona euro. Aceasta este baza pe care lucrăm. Eurogroup va avea o abordare foarte pragmatică".

(Valentin Busuioc)

---

Câştigarea alegerilor parlamentare din Grecia de către stânga radicală pare că i-a surprins pe liderii europeni. Deşi înainte de scrutin ameninţau cu diverse sancţiuni, mergând chiar până la scurgerea în presă a informaţiilor potrivit cărora Germania ar vrea ca Grecia să iasă din zona euro, acum unii dintre oficialităţi europeni par să-şi îndulcească discursul.

Să nu uităm că, în ultimii ani, Grecia nu prea şi-a respectat angajamentele asumate în acordurile internaţionale de salvare, fiind mai degrabă iertată decât sancţionată.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat, ieri, că va analiza "în detaliu" lista dorinţelor noului Guvern de la Atena, condus de Alexis Tsipras, liderul stângii radicale Syriza - formaţiunea care a câştigat alegerile parlamentare desfăşurate duminică în Grecia.

Chiar dacă a amintit că există reguli pe care Grecia trebuie să le respecte, afirmaţiile liderului UE vin după ce, nu mai departe de luna decembrie 2014, Juncker spunea că "preferă chipuri cunoscute, nu forţe extremiste" şi ar vrea ca ţara "să fie guvernată de oameni ce veghează asupra cetăţenilor Greciei, care ar înţelege de asemenea necesitatea procesului european".

Acum, Juncker declară: "Este un lucru normal şi conform normelor ca Executivul european să lucreze îndeaproape cu toate guvernele, oricare ar fi acestea. Este ceea ce vom face şi cu Grecia. Vom vedea ce doreşte noul guvern grec şi vom discuta cu el, la fel cum discutăm cu toate guvernele (...) Vom studia în detaliu lista dorinţelor sale".

Liderul Comisiei Europene s-a referit, în declaraţiile sale, la o eventuală modificare a termenilor acordului de asistenţă financiară pentru Grecia. Guvernul elen a accesat un împrumut de 240 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), pe fondul crizei financiare din 2010, ca să evite intrarea în incapacitate de plată.

Întrebat de ziarişti cu privire la o posibilă nouă reducere a datoriei Greciei, Juncker a răspuns că aceasta nu este o "chestiune urgentă" şi a amintit că există deja "reguli stabilite de comun acord cu autorităţile elene".

Liderul UE a făcut aceste afirmaţii după ce, la începutul lunii, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici, anunţa că reeşalonarea datoriei Greciei nu este pe agenda UE.

Mai ferm, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului miniştrilor europeni de finanţe, a declarat, ieri, că Eurogrup "nu va ceda pretenţiilor noului premier elen Alexis Tsipras" şi nu va renegocia datoria publică a Greciei.

"Apartenenţa la zona euro înseamnă să respecţi acordurile deja convenite", a afirmat Dijsselbloem.

Ideea restructurării datoriei Greciei este respinsă în primul rând de Germania.

Menţionăm că Syriza şi partidul naţionalist Grecii Independenţi s-au înţeles, ieri, să guverneze împreună. Grecia are nevoie de o coaliţie de guvernământ întrucât Syriza a obţinut 149 de locuri din cele 300 ale Parlamentului, lipsindu-i numai două locuri pentru majoritatea absolută.

Panos Kammenos, preşedintele micii formaţiuni Grecii Independenţi, a declarat: "Vom da un vot de încredere noului premier Alexis Tsipras".

Grecii Independenţi au o retorică anti-austeritate puternică, la fel ca Syriza.

Tsipras, care a depus ieri jurământul pentru postul de premier, a promis sfârşitul austerităţii şi vrea restructurarea datoriilor Greciei, în majoritate către Germania şi Franţa. Datoria elenă depăşeşte 175% din PIB, atingând 312 miliarde de euro.

Amintim că, în 2011, premierul grec de la acea vreme, Giorgios Papandreou, a fost nevoit să renunţe la organizarea unui referendum pe tema planului european de ajutor al ţării. Ideea referendumului a atras critici dure din partea liderilor UE, care au ameninţat chiar cu eliminarea Greciei din blocul comunitar.

Un an mai târziu, Alexis Tsipras declara că nu cancelarul german, Angela Merkel, decide cu privire la organizarea unui referendum în Grecia.

"Grecia este o ţară suverană (...). Nu doamna Merkel va decide dacă noi vom organiza un referendum sau nu. Nu este nimic de negociat în memorandum pentru că noi nu negociem cu iadul. Ceea ce se va rediscuta nu este memorandumul, ci datoria publică", afirma, în urmă cu trei ani, Tsipras.

• BCE: "Nivelul de îndatorare fiscală a Greciei, sub media europeană"

Nivelul de îndatorare fiscală a Greciei, deşi a crescut în ultimii ani, rămâne sub media europeană, conform unei scrisori a preşedintelui BCE, Mario Draghi, către un parlamentar elen. Documentul a fost publicat ieri pe site-ul instituţiei.

"Împovărarea fiscală din Grecia (inclusiv contribuţiile reale pentru asigurări sociale) era de 34,2% din PIB în 2013, mult sub media din zona euro şi din Uniunea Europeană, în ciuda unor majorări în ultimii ani", a declarat Draghi în scrisoarea către parlamentarul elen Kostas Chrysogonos, membru Syriza.

• Benoit Coeure: "BCE nu va lua parte la nicio reducere a datoriei Greciei"

Benoit Coeure, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a avertizat, ieri, că banca nu va lua parte la nicio reducere a datoriei Greciei.

"Nu este de competenţa BCE să decidă dacă Grecia are nevoie de o reducere a datoriei, dar este absolut sigur că nu putem fi de acord cu o reducere a datoriei care să includă obligaţiunile elene deţinute de BCE", a declarat Coeure, menţionând că noul executiv de la Atena va trebui să respecte angajamentele de plată ale Greciei. Totuşi, oficialul BCE nu a exclus discuţii privind o posibilă extindere a scadenţelor împrumuturilor.

Coeure a subliniat că cea mai mare parte a datoriei Greciei este către statele din zona euro, Franţa şi Germania având de recuperat aproximativ 100 de miliarde de la statul elen.

• FMI: "Grecia nu poate solicita un tratament special pentru datoria sa"

Grecia trebuie să respecte reglementările zonei euro şi nu poate solicita un tratament special pentru datoria sa, după victoria stângii radicale în alegeri, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, citată de publicaţia franceză Le Monde.

"Există reglementări interne ale zonei euro care trebuie respectate. Nu putem face categorii speciale pentru o anumită ţară", a declarat Lagarde, adăugând că Grecia încă trebuie să adopte reforme structurale cuprinzătoare, cum sunt colectarea taxelor şi reducerea numărului de dosare restante în sistemul judiciar.

"Nu este o problemă de măsuri de austeritate, acestea sunt reforme profunde care au rămas de făcut", a precizat oficialul FMI.

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a avertizat Grecia că vor exista consecinţe în cazul restructurării datoriei sale după alegerile legislative.