EUROPARLAMENTARUL ROMÂN THEODOR STOLOJAN AVERTIZEAZĂ: "Aderarea noastră la zona euro a ieşit din discuţie"

• "Evoluţiile macroeconomice din ultimii doi ani ne-au scos complet din orice idee de aderare la uniunea monetară"

Evoluţiile macroeconomice din ţara noastră nu mai pot pune în discuţie aderarea României la zona euro, este de părere domnul Theodor Stolojan, europarlamentar român, care menţionează că, dacă în urmă cu doi-trei ani mai îndeplineam unele criterii de integrare în uniunea monetară, acum situaţia este total schimbată.

Domnia sa ne-a declarat ieri: "Evoluţiile macroeconomice din ultimii doi ani ne-au scos complet din orice idee de aderare la zona euro. Toate trendurile arată o deteriorare a echilibrelor macroeconomice, iar ceea ce contează pentru aderarea la zona euro sunt tocmai aceste echilibre - respectiv capacitatea ţărilor de a demonstra ca ele sunt o constantă a economiilor naţionale - nu nivelul de dezvoltare. Poţi să intri în zona euro fiind un stat slab dezvoltat, dar care ţine cont de ceea ce înseamnă echilibrele macroeconomice".

Afirmaţiile europarlamentarului român vin după ce, săptămâna trecută, Bulgaria a primit aprobarea Uniunii Europene pentru candidatura sa la zona euro, însă în condiţii considerate "mai stricte" decât statele care au trecut până acum la moneda unică. Atunci, miniştrii de Finanţe din zona euro au sugerat că noile condiţii se vor aplica şi altor state din regiune, precum Croaţia şi România, care vor să urmeze Bulgariei în procesul de aderare la zona euro.

În acest sens, domnul Stolojan ne-a spus: "După cererea Bulgariei de a intra în etapa premergătoare aderării la euro, respectiv în acea perioadă de doi ani în care propriu-zis funcţionează un mecanism de supraveghere a variaţiei cursului de schimb al monedei naţionale (n.r. leva), Banca Centrală Europeană şi Consiliul Miniştrilor de Finanţe au stabilit, pe baza analizelor făcute de Comisia Europeană, o serie de criterii suplimentare cu privire la necesitatea ca Bulgaria să intre în uniunea bancară, mai precis băncile bulgare să facă faţă unor teste de stres care să arate stabilitatea lor.

Bulgariei i s-au cerut, de asemenea, unele modificări cu privire la legea de funcţionare a băncii centrale, precum şi întărirea luptei împotriva corupţiei, care sunt chestiuni normale şi fireşti, deci nu le consider o înăsprire a criterilor de aderare la zona euro".

Domnul Stolojan a continuat: "Exis­tă, însă, un element fundamental în cerinţele de aderare la zona euro, nu numai în cele menţionate acum, ci şi în cele cu privire la criteriile referitoare la datoria publică, deficitul bugetar, inflaţie, dobândă, şi anume: nu a fost făcută nici măcar o referire la ceea ce se cheamă nivelul de dezvoltare al Bulgariei, reflectat în PIB-ul pe cap de locuitor, care este chiar în urma Româ­niei. Cu alte cuvinte, toate acele teorii susţinute de specialişti din România care consideră că ar fi bine ca noi să intrăm în zona euro numai dacă vom ajunge undeva la 75-80% din media uniunii Europene privind PIB-ul pe cap de locuitor, sunt practic infirmate de ceea ce s-a spus Bulgariei. Acest lucru este foarte bun pentru România, pentru că ne arată încă o dată că rămâ­nem în urmă în toate. Să nu uităm că Bulgaria deja are nişte avantaje, de exemplu în domeniul turismului, faţă de România, deşi nu are nici pe departe condiţiile naturale din ţara noastră, dar le valorifică pe cele pe care le are mult mai bine decât noi. De aceea, mulţi români aleg să-şi petreacă concediul în Bulgaria, nu în România. În plus, în momentul în care va intra în zona euro şi România va fi în afară, Bulgaria va avea un avantaj competitiv în tot ce ţine de turism mult mai mare decât România, va deveni o zonă foarte căutată de turiştii din statele membre aflate în zona euro. Din păcate pentru noi, nu e numai problema că această comisie guvernamentală din România care trebuie să pregătească planul de măsuri pentru aderarea la zona euro e formată din foarte mulţi specialişti adepţi ai teoriei cu nivelul de dezvoltare economică ce trebuie atins, ci şi problema evoluţiilor macroeconomice, despre care am amintit".

Domnul Stolojan ne-a vorbit şi în urmă cu un an despre problema evoluţiilor macroeconomice ca o piedică în calea către zona euro, iar atunci, profesorul universitar Daniel Dăianu l-a contrazis pe europarlamentar, afirmând: "Rămân la ideea că nu se poate face abstracţie de decalaje economice mari, întrucât mersul dezechilibrelor este sub impactul unor înzestrări diferite cu factori de producţie. Iar mişcarea de capitaluri este însoţită de excese; cicluri financiare conduc la fluctuaţii de activitate economică de mai largă sau mai mică amplitudine - în situaţii exacerbate, de dinamici tip «avânt şi prăbuşire». Nu numai erori de politică economică internă explică diferenţe de competitivitate şi dezechilibre de balanţă de plăţi între ţări din zona euro".

În opinia sa, "teza privind capacitatea internă de control al dezechilibrelor este corectă până la un punct. Dacă nu ai finanţe sănătoase (care înseamnă deficite structurale mici, venituri fiscale ce pot asigura bunuri publice de bază etc.), este o iluzie să crezi că te poţi alătura zonei euro. Iar aici avem în România o problemă mare, care nu poate fi rezolvată în câţiva ani".

Domnul Dăianu spunea, atunci, că teza privind capacitatea internă nu este valabilă în totalitate. "Afirm aceasta făcând legătura cu eterogenitatea din zona euro, cu decalaje de dezvoltare importante şi nevoia unor instrumente de absorbţie a şocurilor asimetrice, cu un alt «policy stance» la nivelul zonei euro, de investiţii mai mari. Referitor la acest al doilea aspect, este de presupus că surplusul de cont curent al zonei euro (circa 2-3% din PIB în ultimii ani) ar trebui să conducă la un euro mai puternic. Dar, o monedă comună mai tare ar cauza stricăciuni suplimentare în ţările cu economii mai puţin competitive - unde şomajul este înalt, de două cifre".

La momentul respectiv, Daniel Dăianu mai spunea: este iluzoriu să credem că putem adera la zona euro în 2-3 ani; aderarea este favorizată de reforme în zona euro şi ar putea avea loc în prima jumătate a decadei ce vine; aderarea trebuie să fie asumată politic şi cere reforme aplicate în mod ferm.

În luna mai a acestui an, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul lui 2018. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capital echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent.