EUROPARLAMENTARUL THEODOR STOLOJAN:  "Amnistia fiscală - pedeapsa bunilor platnici"

Introducerea amnistiei fiscale a apărut din nou în planurile autorităţilor. Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a anunţat că intenţionează să im­plementeze cât de curând aceas­tă măsură prin care vor fi iertaţi de datorii unii rău platnici.

"Vine amnistia fiscală pentru companiile publice şi pentru cele private şi această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri. (...) Aceas­ta va fi valabilă şi pentru cei care sunt în eşalonări şi reeşalonări. În aprilie eu vreau să putem să o dăm în Guvern. (...) Pentru o companie de stat e singura şansă, şi unica probabil, să poţi să o readuci în economie ca un actor activ".

Menţionând că măsura va fi valabilă atât pentru firmele din mediul privat, cât şi pentru societăţile de stat, oficialul a atras atenţia contribuabililor că implementarea noii reglementări nu presupune că li se va permite să nu-şi mai plătească taxele la stat: "Nu, e pentru trecut. Această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri".

Potrivit ministrului de resort, există mai multe variante de eşalonare şi aceasta trebuie făcută într-o perioadă care să permită firmei să facă businessul pentru care a fost înfiinţată, să-şi poată plăti obligaţiile faţă de terţi şi, într-un final, să dea şi statului o părticică din datoria pe care are să o dea.

Analiştii susţin că, în funcţie de ce formă va avea textul legislativ, noua reglementare poate crea probleme legate de concurenţă şi de ajutor de stat: "O amnistie fiscală poate avea implicaţii legate de reglementările europene pentru companiile de stat, dar depinde de forma pe care o va avea noua lege".

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus că ridicarea unor probleme legate de concurenţă sau de acordarea de ajutoare de stat nu poate fi evitată, pentru că este clar că vorbim despre un tratament preferenţial de care vor beneficia mai mulţi contribuabili, fie că sunt firme sau persoane fizice. Domnia sa ne-a declarat: "În acelaşi timp, cred că amnistia fiscală poate fi tratată ca un mecanism de recuperare a unor creanţe, pentru că se practică, în ultimă instanţă, şi orice creditor poate ajunge la ideea că mai bine recuperează o parte din sumă decât nimic.

Introducerea amnistiei fiscale conduce şi la apariţia hazardului moral, a mai adăugat domnia sa, completând: "Totuşi, dacă vorbim despre o companie care deja a acumulat datorii mari, iar eu ca stat sau ca bancă îmi dau seama că nu mai pot recupera respectivele datorii, atunci aş putea încerca o formă de stimulare, spunându-i respectivului contribuabil că dacă plăteşte 80% din datorie, atunci îl iert de restul de 20%.

Se poate găsi un punct de compromis. Evident că ideea de iertare totală şi fără nicio condiţie nu poate fi luată în calcul, iar măsura nu va fi abordată decât ca stimulent pentru restanţieri ca să îşi plătească vechile datorii".

Dacă va fi adoptată, amnistia fiscală va fi aplicată o singură dată, atrage atenţia domnul Dochia, menţionând că vor fi termene bine stabilite prin lege şi că aceasta nu va fi o practică ce ar urma să se permanentizeze, pentru că, atunci, "ar deveni o joacă".

Amnistia fiscală este clar o discriminare, iar cei care şi-au plătit conştiincios taxele şi impozitele sunt dezavantajaţi, ne-a mai spus Aurelian Dochia. Întrebat dacă introducerea unei amnistii fiscale nu înseamnă pierderi la buget, analistul ne-a precizat: "La buget pierdem nişte speranţe, de fapt, pentru că de multe ori aceste datorii nu mai sunt plătibile, întrucât firmele intră în faliment şi probabil că oricum nu se mai recuperează mare lucu. Cred că au mai fost amnistii fiscale, prin anii 90, însă discuţii despre aplicarea unei astfel de măsuri au fost mereu".

Amnistia fiscală a mai fost utilizată şi în alte ţări, sub diverse forme, a adăugat domnul Dochia.

În general, în alte state au fost luate măsuri de amnistie fiscală legate de atragerea capitalurilor care au fost create în ţările respective şi care au fost parcate în paradisuri fiscale, ne-a explicat europarlamentarul Theodor Stolojan. Domnia sa ne-a explicat: "În aceste cazuri, autorităţile din ţările în speţă le spun companiilor în cauză: «dacă vreţi să repatriaţi aceste capitaluri, atunci nu vă pedepsim penal şi vă impozităm doar ceea ce aduceţi». De regulă se fac propuneri pentru un impozit mai mic decât impozitul pe profit sau pe câştigul de capital din ţările respective. Aşa s-a procedat în SUA, în Franţa, iar unii repatriază şi alţii nu.

În acest sens, o amnistie pentru capitalurile transferate din afară în România, care au fost scoase sub diferite forme din ţară în paradisuri fiscale, nu ar fi o noutate, pentru că s-a mai practicat şi în alte părţi. Dar, la noi, din câte am înţeles, se doreşte o amnistie fiscală pentru ceea ce există în ţară - adică oameni care au făcut averi şi nu şi-au declarat veniturile, nu neapărat le-au transferat în afară. Aici nu cred că amnistia fiscală este metoda corectă, pentru că ar fi «o pedepsire» a celor care au fost plătitori corecţi de impozite şi taxe în România, în loc să fie depistaţi cei care nu şi-au declarat veniturile şi sancţionaţi ca atare".

În opinia domnului Stolojan, aplicarea unei amnistii fiscale poate fi şi un caz de încălcare a regulilor ajutoarelor de stat, respectiv un capăt de discuţie la nivelul Uniunii Europene. Însă, dacă este o măsură generală pentru toţi cetăţenii, indiferent din ce domeniu provin, atunci vorbim despre o măsură considerată "de asanare", a completat europarlamentarul.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a confirmat că este posibil ca aplicarea amnistiei fiscale să ridice probleme de concurenţă în mediul de afaceri.

Theodor Stolojan ne-a mai declarat: "La nivel global, s-a practicat o amnistie pentru repatrierea capitalurilor, nu pentru absolvirea celor care nu şi-au declarat veniturile. În ceea ce priveşte repatrierea capitalurilor, nu trebuie să facem confuzie între profiturile care au fost cantonate în paradisuri fiscale folosind mijloace legale şi activităţile ilegale care nu trebuie amnistiate sub nicio formă, ci identificate şi pedepsite. Nu toate expatrierile de venituri sunt ilegale sau spălări de bani. Pur şi simplu au fost înfiinţate societăţi comerciale în România, companiile mamă având sediile în zone ca Bermude sau Cipru, iar entităţile de la noi plătesc un comision celor din Cipru şi acolo se înregistrează profitul pentru activitatea desfăşurată în România".

Autorităţile noastre se gândesc să avem un moment zero pentru evazionişti, a mai evidenţiat Theodor Stolojan, conchizând: "Dacă, la noi, Fiscul şi-ar face datoria şi i-ar întreba pe cei care lucrează în cadrul diverselor autorităţi publice şi companii de stat de unde au atâtea averi, din ce venituri, atunci ar fi altceva. Dar cine are interesul să facă acest lucru? În niciun caz cei din vârful PSD".

Amintim că implementarea unei amnistii fiscale nu este o idee nouă, aceasta fiind abordată constant în ultimii ani.