EUROSTAT: România, pe ultimul loc în UE la ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB

În condiţiile în care în 2014 a alocat doar 0,38% din Produsul Intern Brut pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, mult sub media europeană care este de 2,03% din PIB, arată datele publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat).

În 2014, statele membre UE au cheltuit în comun 283 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare în UE s-au situat la 2,03% în 2014, acelaşi cu cel din 2013 dar peste nivelul de 1,76% din PIB înregistrat în 2004. Comparativ cu alte mari economii ale lumii, UE se situează mult în urma Coreei de Sud, care în 2013 a alocat 4,15% din PB pentru cercetare şi dezvoltare, Japoniei, 3,47% din PIB în 2013, şi SUA, 2,81% din PIB în 2012.

În interiorul statelor membre UE, ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB este mai mare în statele nordice, peste 3% în Finlanda (3,17%), Suedia (3,16%) şi Danemarca (3,0%), urmate îndeaproape de Austria (2,99%) şi Germania (2,84%). La polul opus, în nouă state membre ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB este mai mică de 1%, pe ultimul loc fiind România, potrivit datelor Eurostat.

În plus, în 2014 comparativ cu situaţia din 2004, ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB a crescut în 23 de state membre, a scăzut în Croaţia, Luxemburg, Finlanda şi Suedia, şi a rămas stabilă în România la 0,38%, chiar dacă în cazul ţării noastre suma absolută s-a dublat de la 235 milioane de euro în 2004 până la 575 milioane de euro în 2014, conform datelor Eurostat.

De asemenea, în majoritatea statelor membre fondurile pentru cercetare şi dezvoltare au fost direcţionate în principal spre sectorul de business (64% din totalul sumelor pentru R&D în 2014), cu excepţia Estoniei, Greciei, Ciprului, Letoniei şi Lituaniei, unde sectorul educaţiei superioare a fost principalul beneficiar al fondurilor pentru cercetare şi dezvoltare, şi României, unde aproape jumătate (43%) din cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare au fost efectuate în interiorul sectorului guvernamental.