EUROSTAT Suntem ţara cu cel mai ieftin teren arabil din Uniunea Europeană

Ioana Popa
Ziarul BURSA #Companii / 22 martie 2018

Suntem ţara cu cel mai ieftin teren arabil din Uniunea Europeană

Străinii deţin aproape jumătate din terenul agricol de la noi

Europarlamentarul Daniel Buda: "România va deveni în scurt timp o ţară în care românii vor fi transformaţi în căpşunari la ei acasă"

Olanda a avut, în anul 2016, cele mai ridicat preţ din Uniunea Europeană la achiziţionarea unui hectar de teren arabil (63.000 euro), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie - 1.958 euro), potrivit datelor publicate, ieri, de Eurostat.

Într-adevăr, preţul terenului arabil în fiecare regiune din Olanda este mai ridicat decât nivelul mediu din toate celelalte state membre ale UE. În rândul regiunilor UE pentru care sunt disponibile datele pe 2016, cel mai scump hectar de teren arabil a fost în regiunea Liguria din Italia (în medie - 108.000 euro), iar cel mai ieftin în regiunea Yugozapaden din Bulgaria (în medie - 1.165 euro).

În perioada 2011 - 2016, cea mai mare creştere a preţurilor terenurilor arabile s-a înregistrat în Cehia, Lituania, Estonia, Letonia şi Ungaria.

Nu tot terenul din UE este deţinut de fermieri care lucrează pământul, mulţi îl arendează. Cea mai scumpă este arendarea unui hectar de teren arabil în Olanda (în medie - 791 euro pe an) şi cea mai ieftină în Letonia (în medie - 46 euro pe an). Datele pentru Belgia, Germania, Grecia, Italia, Cipru, Malta, Portugalia şi România nu sunt disponibile.

În ultimii ani, în România, străinii au cumpărat foarte mult teren agricol, ceea ce a creat îngrijorare la nivelul Comisiei Europene, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare olandez. Investitorii străini deţin, în prezent, peste 40%, respectiv 5,3 milioane hectare din suprafaţă agricolă totală a României (13,3 mili­oa­ne hectare), potrivit raportului comandat de Comisia pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europeane la Institutul Olandez de cercetare Trans­national Institute (TNI), citat de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări.

Potrivit studiului comandat de Comisia Europeană, firmele care au suprafeţe uriaşe de teren reprezintă o ameninţare pentru agricultură familială şi pentru economia locală.

Anul trecut, Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat: "Trebuie să stopăm ceea ce se întâmplă în domeniul vânzării de terenuri agricole în România, este o lege care este păcălită. Vom intra cu un proiect de lege foarte repede în parlament prin care să ajutăm în primul rând românii să cumpere terenuri".

Europarlamentarul PNL Daniel Buda a confirmat, recent, că 43% din terenurile agricole ale ţării sunt cumpărate de cetăţeni străini, românii ajungând, dacă nu se intervine legislativ, căpşunari la ei acasă. Domnia sa a apreciat: "România are, în prezent, pes­te 43% din suprafaţa agricolă a ţării în mâinile unor cetăţeni străini. Noi suntem liberali, dar această problemă nerezolvată a României, pentru care este dată mereu ca exemplu negativ la nivel european, ţine de siguranţa naţională. Pentru acest pământ, strămoşii noştri au murit în războaie. Noi nu facem altceva astăzi decât să dăm aceste terenuri pentru nici o ciorbă la Paris. Şi dacă nu vom interveni de îndată cu corectarea legislaţiei în această direcţie, în care am avut nenumărate discuţii cu cei de la Comisia Europeană, înseamnă că România va deveni în scurt timp o ţară în care românii vor fi transformaţi în căpşunari la ei acasă. Este o chestiune de siguranţă naţională. Primii pe liste nu sunt din interiorul Uniunii Europene, fiind chinezi, libanezi ş.a.m.d. Dacă azi mai avem o alternativă în a consuma produse româneşti, produse de ai noştri, de mâine, în cinci, zece ani ani, ne putem trezi că nu vom mai putea consuma produse la preţurile de astăzi, ci la preţurile pe care vor dori ei".

La începutul anului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, estima că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute de străini în România: "E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta pentru că ele sunt foarte greu de individualizat având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maxim două luni de zile să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact".

Oficialii LAPAR susţin că scopul pentru care investitorii străini cumpără teren în România nu este cel al exploatării sale agricole, ci pentru obţinerea unor profituri substanţiale din activităţi precum: dezvoltarea unor ansambluri rezidenţiale, specula imobiliară, obţinerea subvenţiilor şi utilizarea lor contrar destinaţiei.

Reprezentanţii LAPAR afirmă că investitorii străini au dezvoltat un adevărat sistem de companii mai mult sau mai puţin fantomă, paradisuri fiscale, pentru a cumpăra terenuri cât mai multe şi pentru a le folosi în scopuri cât mai diferite de cel agricol.

La finalul anului 2016, Laurenţiu Baciu, Preşedintele LAPAR, declara: "În contextul în care terenul agricol devine mijloc pentru obţinerea unor câştiguri importante din speculă şi nu din exploatarea sa, conform destinaţiei sale, concentrarea pământurilor în mâna unor persoane, altele decât fermieri, nu reprezintă decât un porces firesc prin care suprafaţa de teren agricol este substanţial diminuată. Astfel, cea mai mare fermă din Româ­nia aparţine unei firme libaneze şi are în exploatare 65.000 ha. Utilizarea terenurilor în alte scopuri decât cel agricol duce la concentrarea pământurilor în patrimoniul unor persoane, altele decât fermieri, iar aceştia din urmă se confruntă astfel cu o situaţie cel puţin contradictorie: fermierii mici sunt eliminaţi, descurajaţi să îşi muncească terenurile, tentaţi să le vândă pentru sume nesemnificative (în România preţul unui hectar de teren arabil variază între 1000 şi 5000 euro), amplificarea procesului de pauperizare a populaţiei din mediul rural, în scurt timp, după consumarea resurselor obţinute din înstrăinarea pământurilor, transformarea unor oameni activi în persoane asistate social. Concentrarea terenurilor are şi efecte pozitive, dar numai în situaţia în care fermierii mici se asociază pentru a exploata în comun suprafeţele de terenuri pe care le deţin".

În corelaţie cu cadrul legislativ european, şi în sensul practicii statelor membre, România a propus modificări legislative care condiţionează vânzarea terenurilor prin raportarea la caracteris­ticile speciale ale bunului tranzacţionat, respectiv terenului agricol: cumpărătorul să fie rezident fiscal în România şi să facă dovadă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a achitării tuturor taxelor şi impozitelor către bugetul de stat; asociatul/acţionarul majoritar şi administratorul persoanei juridice române cumpărătoare trebuie să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior - specialitatea agronomie şi să fie rezident fiscal în România; 75% din cifra de afaceri a persoanei juridice cumpărătoare a terenurilor să fie obţinută din activităţi agricole; cumpărătorul, persoană fizică şi/sau juridică, trebuie să declare pe proprie răspundere că nu va da în arendă terenurile care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare şi nu le va schimba destinaţia de teren agricol pentru o perioadă de minimum 30 de ani de la data dobândirii în proprietate a terenului.

LAPAR a mai propus, la finalul anului 2016, limitarea suprafeţei terenurilor agricole ce pot fi înstrăinate la 150 ha în situaţia în care cumpărătorul este persoană fizică, şi la 1500 ha în situaţia în care cumpărătorul este persoa­nă juridică. Suprafaţa de 1500 ha poate fi majorată cu încă 500 ha dacă cumpărătorul produce nutreţuri.

Străinii au început să cumpere pământ în România din 2014, când piaţa funciară a fost liberalizată.

Robert Rekkers: "Peste 100.000 de hectare de terenuri agricole au fost tranzacţionate, anul trecut"

Peste 100.000 de hectare de terenuri agricole au fost tranzacţionate, anul trecut, în România, potrivit lui Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN, care a finanţat achiziţii de terenuri pentru 15.000 de hectare.

În ceea ce priveşte preţul terenurilor agricole în Româ­nia, şeful Agricover Credit IFN susţine că studiile realizate la nivelul instituţiei arată că în ultimii cinci ani acesta s-a dublat sau chiar triplat în unele zone şi va mai cunoaşte o creştere până în anul 2020.

Cifrele arată că tranzacţiile cu terenuri în zonele Ialomiţa şi Călăraşi s-au realizat la preţuri între 5.000 şi 10.000 de euro/hectar, în timp ce în Iaşi au ajuns şi la 7.000 de euro pe hectar. Terenurile devin tot mai valoroase şi în Dobrogea, unde au fost tranzacţii între 4.000 şi 8.000 de euro/hectar, iar în Banat între 6.000 şi 8.500 de euro/hectar.

Potrivit sursei citate, elementele care determină creşterea de preţ în România se referă la gradul mare de fragmentare a terenurilor, dar şi la faptul că un fermier deţine în proprietate, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul fiind arendă.

"Profitabilitatea în ultimii ani, chiar dacă este în scădere, încă ajunge la peste 20% pentru terenul deţinut în arendă. Costul terenului în arendă a crescut cu 30-50%, dar este mai mic decât preţul terenului în proprietate (100-150%). Este mai atractiv să fi arendaş decât să fii proprietar, pentru că intabularea este greoaie, sunt blocaje la Oficiile de Cadastru (OCPI) şi în plus avem semne de întrebare dacă va merge acest program de cadastrare gratuită a terenurilor agricole", a explicat Rekkers.

De asemenea, un alt element care determină creşterea preţului terenurilor în România este faptul că investitorii străini încep să vândă la preţuri între 5.000 şi 10.000 de euro/hectar.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Metro, BCR s-a deschis în 2014?

    Depășim 50% din teren in mâinile străinilor. 

    Europa ce spune? 

    Romania nu mai trebuie sa se numească Romania?

    Colonie, Romania arendata? 

    1. stim bine ca romanul de rand este foarte sarac. pe el nu il intereseaza si nici nu isi da seama ca vinde romania la metru patrat. ce trebue facut ? simplu : statul sa cumpere tot terenul care este pus la vanzare .

      Pai nu promitea pesedeaua ca procesul de cadastrare va fi gratuit ?

      Acuma nu cred ca trebue sa ne ingrijoram ca vindem terenu la straini daca nu sa intrebat Traian Basescu noi de ce ar trebui sa ne intrebam sa vina un investitor strain la mine caci vind si eu daca imi ese banu pentru caci noi am ajuns intradevar neputinciosi nu mai avem nici tineri si nici utilaje de performanta ca straini.

    -Statul Roman m-a evacuat cu forta din casa mea, proprietate particulara, doar cu un rucsac si o valiza cu carti acum 20 de ani;

    - si-a batut joc de munca mea si de rezultatele ei, in functia de cercetator roman timp de 25 de ani; 

    - daca vreau sa mai raman tolerat in casa, trebuie sa vand 1 ha cu 4000 de €, daca zice arendasul care imi da 500 de lei pe an, "Ntu !" si care se mai crede si posesor in perspectiva.

    Un astfel de aRoman vrea sa vanda unui european de vita veche din UE, caredar sa-i invete pe teleormaneni sa fie cel putin cuviinciosi. 

    1. Ești incoerent.

    -Statul Roman m-a evacuat cu forta din casa mea, proprietate particulara, doar cu un rucsac si o valiza cu carti acum 20 de ani;

    - si-a batut joc de munca mea si de rezultatele ei, in functia de cercetator roman timp de 25 de ani; 

    - daca vreau sa mai raman tolerat in casa, trebuie sa vand 1 ha cu 4000 de €, daca zice arendasul care imi da 500 de lei pe an, "Ntu !" si care se mai crede si posesor in perspectiva.

    Un astfel de aRoman vrea sa vanda unui european de vita veche din UE, caredar sa-i invete pe teleormaneni sa fie cel putin cuviinciosi. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
IBC SOLAR
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

26 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4629
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2641
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9642
Gram de aur (XAU)Gram de aur382.8727

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb