EXCELENŢA SA, DOMNUL SALAH A. EL-SADEK, AMBASADORUL REPUBLICII ARABE EGIPT ÎN ROMÂNIA: "Egiptul poate fi una din porţile României către lumea arabă şi Africa"

Reporter: Excelenţa voastră, cum descrieţi relaţiile economice şi diplomatice dintre România şi Egipt?

Salah A. El-Sadek: Colaborarea dintre ţările noastre este destul de veche. Relaţiile noastre diplomatice datează de 111 ani. Sunt semnificative şi stabile, nu au existat suişuri sau coborâşuri în relaţiile dintre noi. Şi pe partea economică legăturile dintre ţările noastre sunt vechi, a fost mereu nevoie de schimburi comerciale. Dar relaţiile nu sunt încă la potenţialul maxim. Ele pot fi îmbunătăţite şi putem fi parteneri mai puternici. Egiptul poate fi una din porţile României către lumea arabă şi Africa, iar România poate fi una din porţile Egiptului spre Europa. Pentru asta, trebuie să creştem volumul comerţului şi al investiţiilor reciproce, mai sunt multe de făcut.

Reporter: Care sunt ariile esenţiale ale colaborării dintre România şi Egipt?

Salah A. El-Sadek: Colaborăm pe toate ariile de activitate. Putem numi aici, ca domenii, educaţia şi cultura. Un număr mare de studenţi din Egipt obişnuia să vină în România pentru învăţământul superior. De exemplu, Egiptul este pionier în arta spectacolului cu marionete în Orientul Mijlociu şi Africa, dar povestea a început din România. Un student egiptean a venit şi şi-a obţinut diploma de specializare în acest domeniu în România. În prezent, avem schimburi de burse şcolare între cele două ţări - Egiptul oferă 10 burse pentru români şi România are 10 burse şcolare pentru egipteni.

Din punct de vedere comercial, ţările noastre se completează una pe cealaltă cu diferite mărfuri de care avem nevoie. 95% din lemnul de stejar care ajunge în Egipt vine din România. Avem înţelegeri şi în ceea ce priveşte grâul, care este un produs alimentar principal pentru Egipt. Sunt multe de spus pe plan comercial, mai ales în investiţiile comune viitoare. Egiptul şi România ar trebui să profite făcând un tip comun de industrie, profitând de poziţia unică geografică a Egiptului, care se situează în centrul lumii, conecteză estul şi vestul, sudul şi nordul, fiind o ţară mediterană din lumea arabă, de pe continentul african. Toate acestea pot fi folosite pentru relaţii mai avansate. Lucruri pe care noi le căutăm ca să completăm paşii făcuţi de predecesorii mei şi să deschidem drumul pentru cine va veni după mine.

Reporter: Care sunt principalele sectoare din ţara noastră care atrag investiţii din Egipt?

Salah A. El-Sadek: Industria este unul dintre acestea. Istoric, sunteţi o ţară cunoscută pentru industria grea. Cum am mai spus, am putea intra într-o asociere în acest sector şi să profităm de locaţia Egiptului aflat între trei lumi: Asia, Africa şi lumea arabă şi cu acces la Mediterană. Dacă va fi bine folosit, ar putea fi un punct de cotitură pentru cele două ţări să producă maşinării şi să le exporte în lumea întreagă, chiar şi în Europa. Avem unele avantaje unind resursele umane din Egipt şi România care sunt talentate şi mai ieftine decât în alte ţări - salariile lucrătorilor egipteni sunt chiar mai mici decât ale românilor. Acest lucru poate fi folosit, pentru a coborî preţul de producţie şi pentru a fi competitiv, vânzând acelaşi produs care pe piaţă are un preţ mai înalt.

Un alt sector este agricultura. Egiptul este o ţară agricolă de sute de ani. Depindem de Nil ca sursă de apă pentru culturile noastre. Există, în acest sector, un domeniu de schimb de cunoştinţe pentru o productivitate mai mare în ambele ţări. În mai multe universităţi din Egipt şi România, există un program de schimb de cercetători şi de cunoştinţe ştiinţifice. Am întâlnit recent nişte egipteni absolvenţi de studii superioare aici, în România. Există un program sponsorizat de Uniunea Europeană pentru universităţile din ambele ţări. Astfel de lucruri cu siguranţă aduc un plus la relaţiile dintre ţările noastre şi deschid noi căi şi oportunităţi.

Reporter: Care este, în prezent, valoarea comerţului bilateral dintre Egipt şi România?

Salah A. El-Sadek: Aşa cum spuneam, nu este încă la capacitatea pe care ne-o dorim. Indicatorii de anul trecut arată că valoarea totală ajunge cam pe la 680 de milioane de dolari, care nu este suficient, din punctul nostru de vedere. Balanţa comercială este în favoarea României, exporturile din Egipt în România sunt în jur de 100 de milioane de dolari, iar valoarea exporturilor din România în Egipt ajung cam la 580 de milioane de dolari. Ne aşteptăm ca valoarea schimburilor comerciale din 2017 să fie mai bună. Cred că aceste cifre pot fi dublate uşor cu genul relaţiilor pe care ţările noastre le au şi cu deschiderea pe care o avem unul faţă de celălalt.

Reporter: Cum vedeţi contextul politic din ţara noastră?

Salah A. El-Sadek: Apreciem că România, ca ţară europeană dintre cel 28 de state membre ale Uniunii Europene, nu intervine niciodată în afacerile interne ale altei ţări. Şi noi respectăm deciziile politice ale României. Cred că România este o ţară democratică care urmează o cale democratică statornicită de măsurile şi criteriile stabilite de UE care sunt înalte faţă de alte regiuni ale lumii. Nu avem niciun comentariu la ce se întâmplă din punct de vedere politic în România pentru că, atunci când cooperăm cu România, colaborăm de la sistem la sistem, de la guvern la guvern. Oricare ar fi deciziile guvernamentale ale românilor noi le respectăm aşa cum România respectă alegerile Egitpului şi guvernul ţării noastre. Acest lucru a fost o zonă de confort în ceea ce priveşte relaţiile politice dintre ţările noastre.

Reporter: În contextul geopolitic actual, cât de sigur este Egiptul ca destinaţie?

Salah A. El-Sadek: Ca destinaţie, Egiptul este foarte sigur. Avem provocări pe o arie restrânsă care nu depăşeşte 15 km, în nord-estul Sinaiului. Acest lucru se întâmplă din cauza unei anumite perioade de care încercăm să uităm. Am fost conduşi pentru un an de zile de Frăţia Musulmană care a permis ca acest loc să fie un rai pentru terorişti. Egiptul, acum, sfârşeşte existenţa lor din interiorul ţării. Egiptul a fost gazda Forumului Internaţional pentru Tineri care a avut loc în Sharm El Sheikh şi la care au participat lideri din 100 de ţări. Egiptul este primitor pentru investitori şi pentru turişti. În ultimul timp, Papa a vizitat ţara noastră şi a declarat că Egiptul este o ţară de pelerinaj pentru creştini, întrucât Fecioara Maria, împreună cu Iisus au fost în Egipt pentru aproape patru ani. Noi aşteptăm toţi turiştii şi creştinii să vină în Egipt să se bucure de ospitalitatea noastră şi să vadă că sunt în siguranţă. Îndemnăm românii să meargă să viziteze Egiptul, să se bucure de vremea sa caldă când în România este iarnă. Şi când este prea cald în Egipt vom veni şi noi să ne bucurăm de vremea plăcută din România.

Reporter: Cum a fost afectată industria turismului de această criză din Egipt?

Salah A. El-Sadek: Trebuie să consimţim că turismul este o industrie foarte volatilă. Când vrei să mergi într-o anumită destinaţie cu prietenii şi familia, chiar dacă nu este real, dar circulă un zvon că acel loc este riscant, nu vei mai merge. Lumea şi turismul nu se vor opri niciodată. Oamenilor le place să se mişte, să călătorească, să vadă lucruri diferite. Dacă are loc un accident, aşa cum s-a întâmplat în Barcelona, de exemplu, oare oamenii vor uita de această destinaţie sau de Paris, Bruxelles, Germania sau SUA? Sau chiar de Turcia, unde au avut loc explozii în aeroport şi în cluburile de noapte? Nu, oamenii continuă să meargă. Uneori mergi acolo şi nu este vorba de un atac terorist, dar are loc un dezstru natural, ca uraganele şi taifunurile, care au lovit Asia sau SUA. Ca să punem lucrurile în perspectivă, în Orientul Mijlociu turismul este foarte sensibil la incidentele care au loc. Uneori ce se întâmplă într-o ţară vecină ne afectează pe noi, deşi nu avem nicio implicare. Trebuie să spunem că turismul a fost afectat, dar îşi revine. Ţările prietene îşi trimit turiştii. Avem un flux de turişti din Germania, Italia, China, Japonia şi sperăm ca în curând şi celelalte ţări ca Rusia, Anglia şi toate celelalte ţări europene să revină. Din România, există un flux de turişti, care nu se ridică numeric, încă, la aşteptările noastre. Este limitat pentru potenţialul Egiptului şi al turismului românesc. În Egipt, întâlneşti ceva unic şi anume istoria faraonică şi monumentele care sunt specific egiptene. Această unicitate poate fi o sursă de atragere a turiştilor, a studenţilor, pentru că primele pagini din cărţile de istorie sigur conţin o parte cu istoria Egiptului.

Când mergi într-o călătorie nu trebuie să ştii totul despre destinaţie, trebuie să te bucuri de aventură şi să descoperi, dar necunoscutul trebuie să fie limitat. Trebuie să te asiguri că locul acela este sigur. Avem o sarcină importantă aici să răspândim ştirile şi informaţiile corecte. Avem un plan, nu doar pentru a promova, dar şi pentru a înştiinţa oamenii cu privire la ce se întâmplă în Egipt, în diferite domenii, inclusiv în turism. Intenţionăm să lansăm prin intermediul ambasadei tururi media.

Reporter: Ce procent din PIB reprezintă turismul în Egipt?

Salah A. El-Sadek: Nu pot spune exact care este procentul, diferă de la o perioadă la alta. Pot să vă spun că patru milioane de egipteni lucrează în sectorul turismului. Şi dacă vorbim despre câte persoane îşi câştigă traiul datorită turismului, aceste patru milioane trebuie înmulţite cu trei, o familie normală, şi vom ajunge la 12 milioane din populaţia egipteană. Turismul este un produs din care se câştigă uşor. Piramidele sunt acolo de mii de ani, ca şi templele şi monumentele, vremea de care ne bucurăm este frumoasă, avem mare, datorită poziţionării geografice, nu trebuie să faci nimic pentru toate astea, iar oamenii vin şi plătesc pentru ele. În alte sectoare, ca agricultura de exemplu, trebuie depus un efort mare pentru o marjă mică de profit. Egiptul este cunoscut ca fiind o ţară turistică nu de acum, ci de sute de ani. Oamenii veneau aici pentru a se bucura de vreme şi de misterele şi miturile de aici, de monumentele sale care nu sunt doar faraonice, sunt şi romane, elene, este un mix. Egiptul este o parte importantă a istoriei umanităţii. Vrem să răspândim mesajul că în Egipt eşti mereu bine primit, vei simţi că o parte din tine este acolo indiferent de credinţele tale, de culoarea sau de originea ta, mereu te vei simţi ca acasă.

Reporter: Care sunt perspectivele Egiptului de a depăşi situaţia actuală şi ce trebuie să facă pentru ca lumea să ştie că a reuşit?

Salah A. El-Sadek: Expunerea realităţii. Sunt trist şi fericit în acelaşi timp din cauza aceluiaşi lucru: lumea se mişcă şi îşi creează priorităţile în funcţie de ceea ce primim din mass-media. O mare parte a minţii noastre, indiferent de naţionalitate, este determinată de expunerea la media. Este o armă cu două tăişuri. Dacă este folosită aşa cum trebuie, spre binele umanităţii, cu siguranţă oamenii vor şti adevărul şi se vor afla pe calea cea bună. Dar dacă este folosită cu intenţii ascunse poate distruge naţiuni, economii, turism. Turismul este foarte volatil, aşa cum spuneam, este afectat nu doar de acţiuni, dar chiar şi de zvonuri. Noi suntem conştienţi de valoarea turismului din ţara noastră şi nu de astăzi. Lucrăm din greu acum să ne recâştigăm poziţia din turism, dar nu suntem singurul jucător sau singurul factor. Noi putem să continuăm să facem totul bine, dar o campanie media opusă pentru anumite scopuri ascunse poate strica sau împiedica intenţiile noastre. Lucrăm din greu în ţările pentru care Egiptul obişnuia să fie o destinaţie naturală. De exemplu, a fost o perioadă când turiştii ruşi erau la capacitate maximă şi dintr-o dată un avion rusesc a căzut în Egipt. Aceste incidente şi sincronizarea lor nu sunt inocente. Desigur că nu poţi spune că astfel de incidente sunt normale, dar bineînţeles că au afectat turismul rusesc. Acum se întorc turiştii ruşi prin cooperarea cu autorităţile ruseşti. Dar orice destinaţie poate fi supusă unui risc în orice timp. Există riscuri şi intenţii negative din când în când. Este incredibil că asemenea incidente sunt făcute, în majoritatea cazurilor, de cetăţeni ai aceleiaşi ţări. Toată securitatea din lume poate asigura că un astfel de incident nu se va mai repeta? Nu. Trebuie totuşi să ne trăim vieţile, să nu ne oprim ascultând de terorişti, să ne supunem regulilor unor nebuni. Trebuie să le rezistăm, trăind vieţi normale, dar totuşi să ne luăm măsuri de precauţie. Nu trebuie să mergem în locurile în care se desfăşoară războaie. Poţi să călătoreşti, trebuie doar să fi precaut.

Reporter: Egiptul s-a aflat printre ţările care au impus un embargo asupra Qatarului, alături de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, sub justificarea faptului că guvernul de la Doha finanţează organizaţii teroriste. Care este situaţia actuală şi cum vedeţi o soluţie la această problemă?

Salah A. El-Sadek: Qatar a ales să continue să meargă pe propriul ei traseu care este extrem de dăunător pentru securitatea naţională a celor patru ţări, Egiptul, Arabia Saudită, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite, fapt ce le-a forţat să adopte această poziţie fermă.

Şi am fost clari! Nu am spus că vom face asta permanent. Noi, cele patru state, i-am oferit Qatarului o listă cu paisprezece puncte pe care Statul Qatar să nu le mai facă pentru că dăunează securităţii naţionale a celorlalte ţări. Este dreptul fiecărei ţări să-şi apere securitatea naţională dacă este ameninţată, iar noi nu doar că suntem ameninţaţi, suferim.

Este dovedit că Statul Qatar a finanţat grupări fanatice. Egiptul, când se luptă împotriva terorismului, nu o face doar pentru propria siguranţă, dar şi în numele zonei. Dacă nu va fi oprit aici, terorismul va trece şi se va infiltra şi în alte ţări, aşa cum din păcate am văzut. Dar nu mai putem accepta ceea ce fac.

Reporter: Vă mulţumesc!