EXCLUSIVITATE - CONSTANTIN NIŢĂ, MINISTRUL DELEGAT PENTRU ENERGIE: "Vom respecta graficul listărilor companiilor energetice, agreat cu FMI"

Reporter: Ţara noastră trebuie să implementeze multe reforme structurale în sectorul energetic, conform angajamentului cu FMI. Din cauza întârzierilor apărute în anii trecuţi, s-a suprapus acum implementarea managementului profesionist în companiile energetice cu privatizarea pe Bursă. Cum veţi duce la bun sfârşit cele două proiecte, având în vedere că noii manageri vin cu o altă abordare a direcţiilor strategice în companii, pentru care au nevoie de câteva luni de pregătire, iar inves-titorii trebuie să le cunoască în timp util?

Constantin Niţă: Eu cred că investitiorii privaţi vor fi bucuroşi că implementăm management profesionist în companiile pe care le lis-tăm. Managementul profesionist este un plus pentru companii. Managerii care concurează pentru o anumită o companie o studiază din timp. Ei au în vedere un anumit plan de afaceri când vin la interviu.

Deci, după părerea mea, implementarea managementului profesionist nu va fi o piedică în calea listărilor. Dimpotrivă, semnalul dat în piaţă prin numirea managerilor profesionişti este unul pozitiv.

Reporter: Guvernul şi-a asumat un calendar destul de strâns de implementare a acestor reforme structurale în energie. Concret, cum aveţi de gând să acţionaţi ca să îl respectaţi?

Constantin Niţă: Calendarul asumat va putea fi respectat. Poziţia mea este că trebuie să ne respectăm angajamentele luate în faţa FMI. Deschidem companiile din energie către capitalul privat. Banii din listări vor fi folosiţi pentru investiţii. Scopul listărilor este capitalizarea companiilor. Capitalul privat va participa la managementul acestor societăţi, piaţa va avea mai multă încredere în aceste societăţi. Oferta secundară de la Transgaz va fi finalizată până la 15 aprilie, iar listarea Nuclearelectrica până la jumătatea lunii mai. Urmează, începând din toamnă, lis-tarea Romgaz şi a Complexului Oltenia şi ne-am propus să listăm şi Hidroelectrica.

Reporter: Executivul s-a angajat să privatizeze şi distribuţia şi furnizarea de electricitate. Cum şi când se va întâmpla acest lucru?

Constantin Niţă: Privatizăm doar Electrica SA. Nu privatizăm fiecare filială Electrica în parte, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Vom vinde pe Bursă 51% din acţiunile Electrica SA, iar statul îşi va păstra 49% din acţiuni. Cred că această strategie este mult mai bună şi vom obţine fonduri mai mari decât dacă vindem fiecare filială în parte. Banii pe care îi vom obţine trebuie să îi investim tot în sectorul energetic, în proiecte mari precum hidrocentrala Tarniţa. În anii trecuţi, banii din privatizări au fost cheltuiţi pe nimicuri. Eu voi monitoriza orice leuţ, ca să meargă acolo unde trebuie. Cunoaşteţi raportul critic al Curţii de Conturi despre privatizările din energie. Nici monitorizarea post-privatizare nu s-a făcut cum trebuie.

Reporter: Când estimaţi că va avea loc listarea Electrica SA?

Constantin Niţă: În toamnă. Statul va rămâne acţionar minoritar semnificativ. Nu putem vinde tot. Trebuie să rămânem prezenţi în distribuţia şi furnizarea energiei, să putem face în continuare strategii în domeniu. Unele din filialele Electrica privatizate au probleme, consumatorii reclamă servicii proaste şi nimeni nu-i trage la răs-pundere pe vinovaţi. Lucrurile acestea nu trebuie să se mai întâmple. Cu un pachet minoritar substanţial, statul poate avea un punct de vedere în domeniu.

Reporter: Companiile din sistemul energetic se confruntă cu o gramadă de probleme, de la ineficienţă, la disfuncţii în funcţionare din cauza energiei regenerabile, în special a eolienelor. Cum veţi rezolva aceste probleme?

Constantin Niţă: Există o problemă legată de sistemul de echilibrare din cauza preluării în sistem a energiei eoliene. Nimeni nu s-a aşteptat, în 2007-2008, când a fost elaborată legea privind stimularea investiţiilor în energia verde, că vom avea acest boom, pe fondul schemei generoase de sprijin şi pe fondul ieftinirii tehnologiilor de producţie. Iată că s-a întâmplat şi că energia regenerabilă ne creează mari probleme în echilibrarea sis-temului. Acum, grupuri pe cărbune, care trebuie să funcţioneze în bandă, sunt folosite pentru echilibrarea sistemului. Normal că sunt probleme tehnice şi costuri mari cu desele opriri şi porniri ale unităţilor.

Sunt mai multe variante de a rezolva această problemă. Una din soluţii este să facem investiţii suplimentare în capacităţi noi de transport şi de producţie. Din păcate, companiile de stat nu au bani. Mă refer la Transelectrica SA, care trebuie să dezvolte sistemul de transport, şi la proiectul de realizare a hidrocentralei de pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti. Aceste proiecte presupun investiţii de 2-3 miliarde de euro. Statul şi companiile nu şi le permit. Aşa că ne rămâne varianta implementării prin parteneriate public-private.

O altă soluţie este modificarea legii, astfel încât să găsim un echilibru între numărul de certificate verzi emise, capacităţile de transport existente şi gradul de suportabilitate a schemei de sprijin de către toate categoriile de consumatori. Trebuie să găsim o soluţie optimă, astfel încât să armonizăm interesele consumatorilor cu cele ale investitorilor.

Reporter: Legea privind stimularea investiţiilor în energia verde prevede preluarea cu prioritate a acestei energii în sistemul naţional, cu condiţia asigurării siguranţei sis-temului de transport şi în limita capacităţii de echilibrare. De ce nu se aplică această prevedere sau de ce nu vin instituţiile competente cu clarificări?

Constantin Niţă: Este evident că, în anii trecuţi, nu s-a ţinut cont de capacitatea de echilibrare şi capacitatea sistemului de transport. La Transelectrica nu a funcţionat foarte bine sistemul de management în anii trecuţi, a fost un sistem clientelar, pe care trebuie să îl eliminăm. Vă asigur că voi face acest lucru într-un termen foarte scurt.

Lucrurile acestea au determinat ca unele decizii de autorizare a centralelor eoliene să fie făcute anapoda. Transelectrica a acordat autorizaţii pentru peste 20.000 MW eolieni. Este imens pentru ceea ce poate să suporte, acum, sistemul de transport. Prezintă o problemă chiar cei 1.800 MW funcţionali, acum în centralele eoliene. Avem estimări că se mai pun în funcţiune încă 1.700 MW până la finele anului. Am depăşit capacitatea de transport şi echilibrare.

De aceea doresc să introduc, pentru producătorii de energie verde, o taxă de echilibrare. Altfel, riscăm să distrugem actualele capacităţi care sunt făcute să funcţioneze în bandă şi nu pentru reglajul sis-temului. Trebuie să stabilim clar, prin lege, modul de funcţionare a capaci-tăţilor regenerabile.

Am comunicat investitorilor în producţia de energie verde că nu dorim să îi eliminăm de pe piaţă, că nu dorim ca ei să-şi retragă investiţiile din România, şi că nici nu dorim să distrugem capacităţile clasice de producţie. Corect este să avem un echilibru în piaţă din care să cîştige, bineînţeles, şi con-sumatorii.

Capacităţi industriale precum cele ale ArcelorMittal sau ale Alro, care sunt mari consumatori de energie, plătesc foarte mult pentru schema suport. Ei sunt mari angajatori. Nu ne permitem să le dăm cu piciorul pentru ca unii să câştige foarte mult.

Aşa că le-am comunicat investitorilor în energia regenerabilă că vor câştiga mai puţin. Trebuie să fie o modificare a schemei echitabilă pentru toată lumea. Astfel, nu vom modifica preţul minim al certificatelor verzi, dar nu mai putem susţine tariful maxim de 55 de euro pe certificat pentru că anul acesta ajungem la un total de circa 500 milioane de euro - contravaloarea acestor certificate, care se va regăsi în facturile tuturor consumatorilor. Noi nu suntem o ţară atât de bogată ca să susţinem asemenea subvenţii. Cu tot respectul pentru investiţiile în acest tip de energie curată, dar aceşti investitori trebuie să înţeleagă că, aşa cum s-a întâmplat şi urmează să se întâmple în multe state europene, şi schema noastră tre-buie ajustată într-un mod echitabil.

Reporter: Deci aveţi în vedere o ajustare a preţului maxim al certificatelor dar şi o modificare a numărului de certificate acordate, în funcţie de tehnologie?

Constantin Niţă: Da, vom modifica schema de sprijin şi valoarea maximă a certificatelor. Germania a renunţat la energia nucleară şi a atras foarte multe investiţii în energia eoliană şi solară. Acum, Germania este în poziţia de a reduce cu 30% valoarea certificatelor verzi şi timp de doi ani va îngheţa investiţiile în domeniu.

Reporter: Germania a exceptat industria de la plata schemei de sprijin pentru energia verde. Analizaţi şi o asemenea măsură?

Constantin Niţă: Da, pentru că riscăm să distrugem industria.

Reporter: Problema cu exceptarea industriei de la această schemă este cum împarţi efortul către ceilalţi consumatori.

Constantin Niţă: O să vedem cum vom implementa toate aceste măsuri pe care vi le-am enumerat. Încă suntem în analize. Oricum, nu va fi o singură măsură luată în domeniul energiei regenerabile. Vor fi mai multe schimbări.

Reporter: Cât de repede trebuie să implementaţi aceste măsuri?

Constantin Niţă: Foarte rapid. Investitorii trebuie să ştie ce-i aşteaptă. Nu putem să ne batem joc de consumatori şi nici să îi alungăm pe investitori.

Reporter: La Complexul Hunedoara sunt probleme mari privind eficienţa şi funcţionarea în sistem. Ce soluţii sunt pentru a le rezolva?

Constantin Niţă: Complexul Hunedoara este una din cele mai mari probleme din sistem. Nu s-au făcut investiţii în ultimii 20 de ani în extragerea huilei şi nici în capacităţile de producţie de la Mintia. Astfel, costurile de producţie a electricităţii în cadrul Complexului Hunedoara sunt foarte mari. Complexul este în afara pieţei şi soluţia nu poate veni decât printr-o reorganizare a întregului sistem de producţie. Nu mai putem avea producători axaţi pe un singur tip de combustibil. Cărbunele nu poate concura cu apa şi cu centrala nucleară din punct de vedere al costurilor de producţie. De aceea trebuie reorganizat mixul de producţie în cadrul unei companii. Vreau să elaborez o lege de reorganizare a producţiei de energie. Lucrăm deja la proiect şi, în cel mai scurt timp posibil, îl vom supune dezbaterii publice. Ca să facem performanţă în sistem, avem nevoie de companii care să plece de la şanse egale de concurenţă în piaţa liberă. Îi anunţ pe cei care se opun unei astfel de reorganizări, inclusiv Fondul Proprietatea, că trebuie să vină alături de noi ca să facem performanţă în sistemul energetic. Nu vreau numai dividende, vreau strategii de dezvoltare şi performanţă pe termen lung.

Reporter: Bine dar abia am încheiat o reorganizare în sistem. Şi mai sunt programate în acest an listările. Cum veţi îmbina aceste proiecte cu planul de reorganizare pe un alt mix de producţie?

Constantin Niţă: Categoric trebuie să facem un alt mix. Resursele nu pot concura între ele. Probabil vor fi 3-4 companii, stil holding, poate cu autonomie, vom vedea. Suntem la început cu acest proiect.

Reporter: Aţi analizat oportunitatea vânzării microhidrocentralelor pe care le mai deţine Hidroelectrica? Ce decizie aţi luat?

Constantin Niţă: Hidroelectrica a mai vândut, în anii trecuţi, peste 60 de astfel de microhidrocentrale. A mai rămas cu multe astfel de unităţi, pe care nu s-a grăbit să le retehnologizeze. Din analiza celor de la Hidroelectrica rezultă că aceste microhidrocentrale reprezintă vreo 5% din totalul producţiei şi trebuie retehnologizate. Cum nu există fonduri suficiente, acestea trebuie vândute sau trebuie să intre într-un sistem de parteneriat public-privat. În niciun caz nu vom ţine obiective care nu sunt eficiente. Ori le eficientizăm, ori le vindem. Ca să eficientizezi, trebuie să investeşti în aceste centrale şi pentru asta ai nevoie de bani. Or, Hidroelectrica nu are banii necesari. Toată lumea ştie care sunt cauzele insolvenţei. Cei care au adus Hidroelectrica în această situaţie trebuie să răspundă în faţa legii.

Reporter: Dar tragerea la răspundere a foştilor administratori a tot fost amânată în Adunările Generale ale acţionarilor companiei. A fost amânată şi decizia de vânzare a microhidrocentralelor.

Constantin Niţă: Nu ne opunem vânzării microhidrocentralelor şi nici tragerii la răspundere a foştilor manageri.

Reporter: Şi în Transelectrica sunt multe probleme. Compania trece printr-un provizorat permanent al conducerii. Rezultatele financiare reflectă acest lucru. De ce îi mai schimbaţi pe membrii Consiliului de Supraveghere dacă tot urmează să implementaţi managementul profesionist în scurt timp?

Constantin Niţă: Pentru că actualul Consiliu de Supraveghere nu a văzut că, anul trecut, peste 200 de angajaţi ai Transelectrica au mers în deplasări în străinătate. Au fost peste 400 de astfel de deplasări. Totuşi, mi se pare un mod de abordare extrem de larg cu banul companiei. Din punctul meu de vedere, nimeni din actualul Consiliu de Supraveghere şi Directorat n-ar trebui să mai rămână.

Reporter: Ce alte probleme aţi identificat în Transelectrica? Aţi anunţat, recent, controale în toate societăţile din sistem.

Constantin Niţă: Sunt unele controale pe rol. Aştept rezultatele. Nu scapă nicio companie de controale. Am acordul premierului Victor Ponta să curăţ tot ce pot, mai ales că eu nu sunt din sistemul energetic. Cine-şi face treaba bine, pe criterii de eficienţă, rămâne la conducerea companiei, cine nu - va pleca.

Reporter: Pe scurt, care sunt obiectivele dumneavoastră prioritare privind sectorul energetic, într-un orizont scurt de timp?

Constantin Niţă: Am mai multe obiective. Printre acestea se numără diversificarea surselor de aprovizonare cu gaze şi electricitate. Mă refer la noi interconexiuni cu statele vecine. Uniunea Europeană ţine foarte mult să ducem la îndeplinire acest obiectiv pentru ca ţara noastră să poată vinde şi să electricitate şi gaze fără niciun fel de restricţii.

Un alt obiectiv important este ca piaţa noastră de energie să funcţioneze tot mai bine, în special ca o bursă regională. Este un proiect ambiţios şi trebuie să-l implementăm. Am discutat deja cu ministrul polonez al energiei şi vine în România pentru a pune la punct detaliile proiectului. Voi merge şi în Ungaria, la sfârşitul lunii martie, tot pentru a discuta despre proiectul de piaţă regională.

Mai vreau să pun toate companiile pe picior de egalitate, pe principii de eficienţă economică, de stopare a furturilor, incompetenţei şi clientelismului politic. Odată cu introducerea managerilor profesionişti şi odată listările efectuate, sper să punem la punct activitatea companiilor din energie. Nu în ultimul rând, vreau să trecem la un nou mix de energie în companiile producătoare.

Reporter: În acordul cu FMI, ne-am angajat că reluăm discuţiile cu Rusia pentru a negocia un preţ mai bun pentru gazele importate. În ce stadiu suntem la acest punct?

Constantin Niţă: Am şi demarat discuţiile. Aşteptăm răspunsul ruşilor. Sper să ne înţelegem. Preţul gazului pe pieţele internaţionale este în scădere, datorită producţiei de gaze de şist a SUA. La ei, preţul este de 113 dolari pe mia de metri cubi. La noi, preţul de import este în jur de 420 de dolari mia de metri cubi. Va trebui să vedem ce decizie luăm cu privire la exploatarea gazelor de şist pentru că avem experienţa SUA, care au multe beneficii. Trebuie să ne gândim foarte serios, împreună cu specialiştii de mediu, să vedem dacă putem intra şi noi pe această piaţă.

Reporter: Vă mulţumesc!