EXCLUSIVITATE: INTERVIU CU EXCELENŢA SA, DOMNUL HAMID MOAYYER, AMBASADORUL REPUBLICII IRAN LA BUCUREŞTI "Iranul nu primeşte instrucţiuni din nicio direcţie"

A consemnat ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Internaţional / 7 mai 2015

"Iranul nu primeşte instrucţiuni din nicio direcţie"

"Sunt îngrijorat de atitudinea foarte lentă a autorităţilor române în relaţia cu Iranul"

"Suntem determinaţi să nu ne bazăm pe veniturile din industria petrolului"

"Aproape 95% din necesarul Iranului este acoperit de producţia internă"

"Încă de la început, nu a existat vreodată intenţia Republicii Islamice Iran de a produce bombe atomice"

Un acord-cadru în vederea acordului final privind programul nuclear iranian a fost obţinut la începutul lui aprilie, în urma unor negocieri-maraton. Statele Unite, Iranul şi alte cinci mari puteri (Rusia, Franţa, Marea Britanie, China şi Germania) au stabilit pentru 30 iunie termenul-limită în vederea ajungerii la un acord prin care Occidentul să ridice sancţiunile impuse Teheranului, în schimbul unor restricţionări ale programului nuclear iranian. Domnul Hamid Moayyer, ambasadorul Republicii Iran la Bucureşti, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu în care ne-a povestit mai multe lucruri despre această înţelegere, dar şi despre relaţia Iranului cu NATO, Rusia sau România.

Reporter: Cum apreciaţi înţelegerea recentă între Iran şi cele şase mari puteri pentru încetinirea activităţilor nucleare ale ţării dumneavoastră? Va accepta Iranul să-şi diminueze activităţile nucleare şi să primească inspecţii periodice pentru verificarea acestui lucru?

Hamid Moayyer: În urma discuţiilor purtate între cele două părţi la Lausanne, Elveţia, s-a ajuns la un acord politic, care a clarificat cadrul pentru viitor. Este vorba despre o platformă pregătită pentru cei care vor semna înţelegerea. Nu vor avea o muncă dificilă, pentru că s-a clarificat cadrul, trebuie doar să semneze acordurile generale şi trebuie să urmărească draftul până la finalizarea lui.

Suntem încântaţi de faptul că am ajuns în stadiul acesta al înţelegerii cu puterile occidentale. Desigur, încă de la început, nu a existat vreodată intenţia Republicii Islamice Iran de a produce bombe atomice, întotdeauna am dorit o abordare paşnică faţă de această sursă "curată" de energie, la care orice naţiune are dreptul.

Am putea spune că această problemă a fost "fabricată" împotriva noastră, este vorba despre o criză în care suntem angrenaţi de o lungă perioadă de timp. Aşadar, noi vedem, prin această înţelegere, o bună oportunitate să depăşim acest obstacol din calea stabilirii de noi acorduri de cooperare cu alte state ale lumii.

Reporter: Credeţi că acest acord va fi dus la bun sfârşit şi va fi semnat, după cum s-a anunţat în presa internaţională, la 30 iunie?

Pentru că există multe declaraţii contradictorii, zilnic, de ambele părţi, fiecare punând condiţii ...

Hamid Moayyer: Este vorba aici de o propagandă.

Fiind din presă, bănuiesc că sunteţi obişnuită cu astfel de declaraţii, este natural ca fiecare parte să scoată în evidenţă propriul punct de vedere pe tema acordului.

De aceea, consider că sunt de luat în seamă doar comunicatele oficiale remise în urma negocierilor de la Laussane, comune ambelor tabere. Despre forma în lucru a acordului sunt relevante declaraţiile Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, şi ale Ministrului Iranian de Externe, doctor Mohammad Javad Zarif.

Cred că declaraţiile la care faceţi referire nu sunt importante, pentru că, într-un final, se va semna un document întocmit pe baza colaborării şi negocierilor din perioada următoare.

Suntem optimişti, pentru că se manifestă, din toate direcţiile, dorinţa politică de a finaliza această înţelegere şi de a ieşi din acest impas. Sperăm să obţinem şi să semnăm o formă finală la capătul acestor tratative, poate chiar mai devreme de finele lunii iunie. De asemenea, credem că beneficiile rezultate din semnarea acestui acord se vor răsfrânge asupra întregii lumi.

Poate fi un simbol al cooperării, dar şi o platformă - exemplu pentru celelalte ţări interesate de producerea în mod paşnic a energiei nucleare.

Reporter: Credeţi că, după semnarea acordului, vor fi eliminate sancţiunile economice impuse Iranului de către puterile occidentale?

Hamid Moayyer: Dacă se va finaliza acest acord, atunci, cu siguranţă, ar trebui eliminate.

Reporter: Apare din nou acest "dacă"!

Hamid Moayyer: Ar trebui eliminate, deoarece, încă de la iniţierea discuţiilor, s-au stabilit două obiective principale. Unul cade în sarcina Iranului, şi anume să dovedească natura paşnică a activităţilor sale nucleare, iar celălalt presupune ridicarea sancţiunilor economice de către cele cinci puteri occidentale şi SUA, după confirmarea primului obiectiv.

Aşadar, dacă se respectă obligaţiile de către o parte, de ce să nu fie respectate şi de cealaltă parte?

Putem fi siguri că nu se poate semna nicio înţelegere între Iran şi puterile occidentale, dacă nu sunt îndepărtate toate sancţiunile la încheierea negocierilor.

Reporter: Am văzut că, Rusia, spre exemplu, a fost influenţată semnificativ de sancţiunile impuse de puterile occidentale din cauza conflictului cu Ucraina. Cum a fost afectat Iranul de sancţiunile occidentale?

Hamid Moayyer: Fireşte, nişte efecte ale restricţiilor s-au resimţit atât în societatea noastră, cât şi în economie, dar Republica Islamică Iran este un stat mare, puternic şi foarte bogat, iar instrumentul sancţiunilor nu a fost atât de dăunător, nici economiei, nici populaţiei.

Am suferit puţin, ce-i drept, de aceea sperăm la eliminarea sancţiunilor, dar, în acelaşi timp, s-au remarcat şi efecte pozitive ale acestor sancţiuni asupra societăţii iraniene.

Dintotdeauna ne-am dorit ca economia noastră să nu mai fie dependentă de veniturile din industria petrolieră, iar sancţiunile chiar ne-au fost de folos, ne-au ajutat să ne atingem acest ţel.

Am fost, astfel, determinaţi să creştem producţia non-petrolieră, devenind din ce în ce mai puţin dependenţi de exportul de petrol.

Cetăţenii iranieni au muncit foarte mult şi încearcă acum să nu se bazeze doar pe câştigurile din sfera petrolului.

Legat de acest context, îmi aduc aminte că, în perioada revoluţiei (n.r. Revoluţia Islamică din 1979), americanii spuneau că vor izola Iranul şi Imamul nostru le-a răspuns, spunând: "Izolarea este o binecuvântare de la Dumnezeu".

Unii oameni au fost surprinşi de spusele lui, dar, uşor-uşor, după aceea, oamenii au înţeles că această izolare ne-a dat mai multă putere să producem mărfuri din mai multe sectoare.

Astăzi, pot să vă spun că aproape 95% din necesarul Iranului este acoperit de producţia internă.

Prin urmare, cum poate fi afectată de nişte sancţiuni o ţară precum Iranul, viguroasă prin economia sa, cultura şi societatea proprii?

Cred că ţările occidentale s-au convins de faptul că menţinerea sancţiunilor este zadarnică, pentru că nu pot obţine, în felul acesta, ceea ce urmăresc.

Vă dau un exemplu, numărul de centrifuge (n.r. de îmbogăţire a uraniului) disponibile înainte de aplicarea sancţiunilor se ridica undeva la 200, iar, în perioada următoare, numărul lor a crescut, ajungând în prezent aproape de 20.000.

Prin urmare, putem spune că aceste sancţiuni nu au fost instrumente foarte utile, ceea ce a şi încurajat puterile occidentale să se angajeze în dialogul cu Iranul pentru rezolvarea problemelor, în loc să se insiste pe continuarea măsurilor restrictive.

În acelaşi timp, am avut ideea de succes să oferim proiectele noastre către antreprenori şi investitori locali, care au preluat repede, nu aş zice 100%, dar în jur de 70-75%, dintre ele.

Bineînţeles că americanii au încercat să schimbe comportamentul politic al Republicii Islamice Iraniene, prin exercitarea de presiuni, dar cred că s-au convins că nu este posibil şi că Iranul este un stat care nu primeşte instrucţiuni din nicio direcţie.

De la începutul victoriei Revoluţiei, am anunţat public, prin regretatul nostru lider, Ruhollah Moosavi Khomeini, că politica noastră nu este nici orientală, nici occidentală (n.r. sloganul revoluţiei "Neither West Nor East"), că nu vom primi instrucţiuni de nicăieri, nici din partea Americii, nici a Rusiei, vrem să fim independeţi şi să decidem singuri în privinţa propriului destin.

Statul actual păstrează aceeaşi poziţie.

În plus, nu ne place să intervenim în afacerile interne ale altor state. Pe parcusul ultimelor trei secole nu avem consemnări de atac asupra altor ţări, am fost dintotdeauna foarte pacifişti, poporul nostru este unul paşnic, asemenea poporului român.

După Revoluţie ni s-a impus războiul cu Irak, de către americani şi cu ajutorul a câteva state din regiune.

După cum ştiţi, după o Revoluţie urmează reconstrucţia, dar nouă ne-a fost impus războiul, în ciuda împotrivirii noastre.

După opt ani am scăpat de el şi am revenit asupra reconstrucţiei ţării noastre, pentru a aduce mai multă bunăstare şi progres în diferite domenii.

Acum, iranienii s-au obişnuit să muncească mai mult şi să fie mai prietenoşi cu celelalte naţiuni, în special cu cele din vecinătate, cu care încercăm să păstrăm cele mai bune relaţii şi să le spunem că suntem determinaţi să convieţuim în pace şi stabilitate cu ei, ca o familie.

Reporter: Ce comentariu aveţi privind scăderea accelerată a preţului petrolului?

Hamid Moayyer: Această diminuare ne-a afectat serios bugetul, pentru că l-am realizat în funcţie de preţul anterior căderii.

Reporter: Pare să fie o diminuare artificială a preţului...

Hamid Moayyer: Bineînţeles că este o chestiune economică şi s-ar putea spune că unele state au o intenţie reală de a face asta. Dacă ar fi să numim un stat în mod special, am vedea că şi acesta are de suferit de pe urma reducerii preţului.

Dar până la urmă, evoluţia pieţei, raportul cerere/ofertă, reprezintă regula economiei.

Iranul a fost afectat de reducerea preţului la petrol, dar, după cum am menţionat mai devreme, situaţia cu sancţiunile a fost ca un fel de binecuvântare de la Dumnezeu şi am reuşit să nu mai depindem într-o mare măsură doar de veniturile petroliere.

Acum suntem obişnuiţi să muncim mai tare şi să avem producţii diferite mai mari, chiar în interiorul Iranului.

Sigur că, aşa cum am mai spus, diminuarea preţului petrolului ne-a afectat bugetul de stat, trebuie să avem nişte schimbări în proiectele pentru anul următor, dar care pot fi organizate. Nu este vorba despre o acţiune de amploare, iar oamenii vor fi primi justificări din partea autorităţilor, vor fi informaţi.

Avem oameni foarte buni, foarte cooperanţi şi sunt pregătiţi să facă sacrificii pentru Revoluţie, pentru cultura şi independenţa lor.

Dacă va fi pusă vreo presiune asupra lor, o vor accepta şi vor veni în sprijinul guvernului iranian.

Cred că situaţia nu va rămâne mult timp aşa: din ce am înteles, până şi americanii se confruntă cu nişte probleme în privinţa gazelor de şist, care, cu siguranţă, vor afecta piaţa petrolului.

În orice caz, noi am decis şi suntem determinaţi să nu ne bazăm pe veniturile din industria petrolului. Aceasta este hotărârea noastră puternică şi, aplicând această tactică, nu cred că vom fi afectaţi prea mult în viitor.

Reporter: Care vor fi sectoarele pe care se va baza Iranul în viitor?

Hamid Moayyer: Suntem o ţară foarte bogată, datorită rezervelor de minereuri, producem foarte multe fructe, cultivăm suprafeţe mari de teren ca să obţinem producţii agricole. De asemenea, ne-am îmbunătăţit sectorul industrial, implicit şi producţia, la fel şi în sectorul IT.

Exportăm mult în ţările vecine, cuantumul schimburilor comerciale cu Irak, spre exemplu, se ridică la 13 miliarde de dolari americani, cu Turcia 14 miliarde de dolari americani.

În cazul Rusiei comerţul se intensifică din ce în ce mai mult.

Se întâmplă ceva interesant: în schimburile cu Rusia şi o parte cu Turcia, de exemplu, am renunţat la dolar, folosind propria monedă. Acest lucru poate fi benefic pentru noi.

Cu China, comerţul este foarte ridicat, se apropie de 40 de miliarde de dolari.

După cum vedeţi, economia noastră nu este aşa mică, încât să fie influenţată de politicile nedrepte.

Aşa cum am mai spus, trebuie să ne îndeplinim scopul să nu ne mai bazăm pe veniturile din petrol. Nu suntem siguri în privinţa viitorului, nu sunt economist, nu pot da asigurări că lucrurile vor sta mai bine, aşa că trebuie să fim pregătiţi pentru tot felul de situaţii, să facem faţă problemelor.

Reporter: Am văzut că analiştii americani au zis că Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu mai exercită aceeaşi influenţă asupra preţurilor. Care este opinia dvs?

Hamid Moayyer: Nu cred că este o idee corectă.

OPEC furnizează o treime din piaţa mondială a petrolului, cum să credem aşa ceva? Nu, nu este adevărat.

Statele OPEC cu deschidere la mare au o influenţă puternică în piaţa petrolului.

Poate că ultima decizie a Organizaţiei, de a menţine nivelul producţiei, nu a fost una economică. Sperăm ca, în urma discuţiilor din administraţia OPEC, se va corecta această hotărâre şi, prin reducerea producţiei, se va obţine un preţ mai bun pentru petrol.

Reporter: NATO a anunţat că nu va renunţa la implementarea scutului antirachetă în Europa, în pofida acordului preliminar încheiat la Lausanne privind programul nuclear iranian.

Recent, Hossein Dehghan, ministrul iranian al Apărării, a anunţat la Moscova că Iranul a cerut o cooperare cu Rusia, India şi China pentru contracararea planurilor NATO de expansiune militară în Europa.

Care este poziţia Iranului cu privire la scutul antirachetă, inclusiv pe teritoriul României?

Hamid Moayyer: Desigur, legat de înţelegerea dintre Iran, China, India şi Rusia, este vorba doar de cooperare, nu de acţiune împotriva NATO sau a vreunei naţiuni.

Aşa cum am mai menţionat, Iranul este o ţară prietenoasă, nu are intenţia să atace vreun stat.

Încă de la început a fost foarte ciudat să primim ştirea că scutul antirachetă se realizează din cauza ameninţărilor din Orientul Mijlociu sau din Iran. Nu ne-a venit să credem aşa ceva.

Suntem siguri că Iranul are relaţii bune cu celelalte ţări, nu există vreo intenţie de atac asupra vreunui stat şi, cu siguranţă, nu trebuie să existe vreo îngrijorare cu privire la acest aspect.

În această primăvară, comandantul forţelor NATO din Europa, Philip Breedlove, a susţinut că Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de suplimentarea efectivelor în Europa de Est în contextul măsurilor de garantare a securităţii României, Poloniei şi zonei baltice, pe fondul intensificării presiunilor Rusiei.

Şi este dreptul fiecărei ţări să se înarmeze.

Reporter: Federaţia Rusă pare să fie pierzătoare în urma semnării acordului dintre Iran şi puterile occidentale. Conform unei analize Stratfor, situaţia economică a Rusiei va fi afectată de presiunea exercitată de petrolul iranian introdus în piaţă, în urma acordului. Este cunoscut faptul că Iranul are relaţii bune de colaborare cu Rusia. Credeţi că acestea vor fi afectate de acord?

Hamid Moayyer: După declaraţiile oficialilor ţărilor occidentale, inclusiv ale doamnei Mogherini, Rusia ne-a ajutat foarte mult în aceste discuţii, încercând să se ajungă la o înţelegere cât mai curând posibil.

Cred că Rusia va beneficia de pe urma semnării acestei înţelegeri.

Reporter: Cum ?

Hamid Moayyer: Iranul va avea o situaţie mai bună, iar Rusia poate beneficia de asta, prin faptul că Iranul poate fi un partener bun.

Chiar în acest moment, Rusia este la rândul ei sub presiune, din cauza sancţiunilor impuse de Occident.

Cu cât are mai mulţi prieteni, este mai bine.

Relaţia noastră cu Rusia este istorică, a fost întotdeauna foarte bună, apropiată, am avut o cooperare economică deosebită, mai ales în Marea Caspică. Suntem vecini şi avem schimburi comerciale şi de pasageri foarte bune.

În plus, avem în vedere creşterea schimburilor comerciale cu Rusia.

Cât priveşte preţul petrolului, în prezent, acesta nu este atât de mare încât să afecteze, de exemplu, Rusia. Cred că, în continuare, cererea este foarte mare încât chiar dacă Iran intră în piaţă, mai este loc pentru jucători precum Rusia sau alţii.

Reporter: Care este poziţia Iranului cu privire la conflictul din Yemen?

Hamid Moayyer: Încă de la început, am fost împotriva atacului teribil al saudiţilor în Yemen.

Au spus că vor ataca ţinte militare, însă rezultatul a fost că acolo au murit oameni nevinovaţi, în jur de 2000, dintre care 200 copii. Au fost distruse spitale, şcoli, casele oamenilor. Care sunt ţintele militare?

Cred că a fost vorba doar despre un atac barbar, inutil.

Din fericire, graţie lui Allah, saudiţii au fost de acord să stopeze campania de bombardamente împotriva militanţilor houthi din Yemen şi să-i lase pe yemeniţi să intre în dialog.

Cred că poporul din Yemen poate să decidă asupra propriului lor destin.

Noi am spus acest lucru, încă de la început.

Ministrul nostru iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, i-a trimis o scrisoare şefului Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, în care prezenta un plan de pace în patru puncte pentru Yemen, care prevedea încetarea imediată a focului, încheierea operaţiunilor militare străine, furnizarea de asistenţă umanitară şi reluarea dialogului pentru stabilirea unui guvern de uniune naţională.

Să sperăm că vom avea pace şi stabilitate în Yemen.

Militanţii houthi sunt angajaţi în lupta cu Al-Qaida în Yemen, dar din nefericire saudiţii i-au atacat. Chiar şi în cursul atacului au continuat să lupte cu Al-Qaida. Şi continuă să lupte cu Al-Qaida în Yemen.

Avem atât de multe probleme în zonă cu terorişti precum ISIS sau alte grupări, încât nu mai avem nevoie de altele, precum cea din Yemen.

Dar s-a întâmplat şi, după cum doamna Mogherini a menţionat în mod justificat, acest lucru nu i-a avantajat decât pe cei din Al-Qaida. Pentru că au avut şansa ca duşmanul lor să fie atacat de către saudiţi.

Sperăm că angajamentul privind lupta împotriva terorismului va continua în Orientul Mijlociu, în Yemen, în orice loc de pe pământ.

Terorismul este duşmanul oamenilor şi trebuie să acţionăm.

Dacă ar fi fost puteri responsabile, ţările care i-au sprijinit pe saudiţi n-ar fi făcut-o. Pentru că i-au ajutat în mod indirect pe Al-Qaida în Yemen. Aşa, cum pot să susţină că luptă împotriva terorismului? Ar fi trebuit să-i ajute pe houthi să lupte cu Al-Qaida şi să termine cu terorismul în Yemen. Şi după aceea, s-ar fi putut realiza negocieri sub supravegherea Naţiunilor Unite în Yemen, pentru a stabili guvernul de uniune naţională.

Suntem pregătiţi să cooperam cu toate naţiunile din regiune şi, după cum am menţionat mai sus, am anunţat că suntem gata să cooperam cu ei pentru a aduce mai multa pace şi stabilitate în zonă.

Iran este cea mai stabilă ţară din regiune. Aşa că este o bază buna, una foarte potrivită pentru extinderea stabilităţii în regiune şi pentru combaterea terorismului.

Reporter: Cum comentaţi aşa-numita "Primăvară Arabă" care s-a dovedit a fi un eşec, potrivit analiştilor?

Hamid Moayyer: Primăvara Arabă a fost rezultatul opresiunii şi supresiunii împotriva naţiunilor din acele ţări. Oamenii s-au revoltat.

Au fost câteve victorii în Tunisia. Din nefericire, în Libia, schimbările au dus la un război intern.

În Egipt, populaţia a avut câteva victorii importante împotriva dictatorului Hosni Mubarak, dar şi aici au fost făcute greşeli din partea Fraţilor Musulmani, care au pierdut puterea şi au făcut rău Revoluţiei.

Au mai fost câteva scântei de aşa numita "Primăvară Arabă" în Siria, Iordania, Bahrain, Arabia Saudită, la diferite niveluri.

Oamenii trebuie să înţeleagă că au nevoie de o mai bună organizare, mecanisme mai bune ca să obţină libertate şi independenţă.

Ideea este bună, dar instrumentele şi calea prin care ajungi la acest scop sunt importante.

Noi, Iranul, avem experienţa noastră.

Revoluţia noastră, condusă de Ayatollahul Ruhollah Khomeini, a fost un succes. Leadershipul este un actor foarte important într-o revoluţie.

Pentru că aveam un lider care, în ciuda existenţei a diferite facţiuni sau triburi în ţara noastră, a reuşit să-i reunească pe toţi sub un singur stindard. A fost un element foarte important. Ceea ce nu putem să spunem despre revoluţiile din celelalte ţări arabe.

În Egipt, la fel, acest lucru nu s-a întâmplat cu adevărat. A fost un partid, un partid puternic, dar au comis o greşeală majoră, nu au reuşit să ridice acel stindard important. Şi nu au reuşit să-i domine pe ceilalţi. Acest lucru e important.

Dacă vor să guverneze o ţară, atunci trebuie să fie atenţi şi la diversitatea oamenilor. Nu poţi să cauţi doar în cadrul propriului partid. Aşa că a fost o greşeală majoră şi totul s-a destrămat.

Reporter: Cine sunt cei mai importanţi investitori străni în Iran?

Hamid Moayyer: Germanii au importante investiţii în Iran, chinezii şi turcii de asemenea. Chiar şi în acest moment, sub sancţiuni, nivelul schimburilor comerciale cu Germania se situează la circa 5 miliarde de dolari.

Avem, de asemenea, schimburi comerciale de câte 2-3 miliarde de dolari americani cu Spania, Franţa, mai puţin cu Portugalia.

Sunt uimit că România se situează foarte departe de aceste ţări în relaţiile cu Iranul. Sunteţi foarte înceţi. A fost organizată o vizită a oficialilor români în Iran anul trecut, însă nu a fost de-ajuns.

Au fost cam 15 miniştri de externe europeni care au vizitat Iranul. Ministrul italian de externe ne-a vizitat de două ori, imediat după terminarea mandatului preşedintelui Rouhani.

În trecut, Iranul a fost o piaţă de desfacere foarte bună pentru România. Acum, însă, sunt îngrijorat de atitudinea foarte lentă a autorităţilor române în relaţia cu Iranul. Voi veţi pierde în competiţia cu alte ţări privind cooperarea cu noi.

Sunt mulţi oameni de afaceri iranieni care au amintiri plăcute despre partenerii lor români, din trecut. Şi au amintiri plăcute şi despre producţia românească în Iran. Din cauza problemelor legate de energia nucleară şi a sancţiunilor totul s-a oprit şi iranienii spun că ar fi un lucru foarte bun dacă s-ar restabili cooperarea cu România.

Se spune că România aşteaptă ca sancţiunile să fie ridicate, pentru ca oamenii de afaceri români să investească în Iran. S-ar putea să fie prea târziu.

Sunt unele companii din alte state care au pregătit deja proiecte pentru momentul când vor fi ridicate sancţiunile. Şi vor să-şi demareze afacerile imediat.

Reporter: Iranul a devenit recent membru fondator al AIIB (Asian Infrastructure Investment Bank), decizia fiind luată de membrii existenţi, inclusiv China, Marea Britanie, Franţa, India şi Italia. De ce a dorit Iranul să se alăture acestui proiect?

Hamid Moayyer: Acest proiect se află în Asia, iar Iran este o ţară asiatică. Iranul a reuşit, în luna aprilie, să fie acceptat membru fondator al acestei bănci, ceea ce este conform politicilor noastre economice de colaborare cu diverse state din lume.

Asia este continentul nostru, deci este o oportunitate valoroasă să avem o astfel de cooperare cu state asiatice. AIIB va fi o putere internaţională, probabil a doua după Banca Mondială.

Sunt deja 57 de state care au aderat la AIIB, multe din ele europene.

Cu siguranţă, Iranul va beneficia în urma aderării la această bancă, în special cu asistenţă pentru proiectele noastre.

Reporter: Credeţi că este posibilă declanşarea unui al treilea război mondial?

Hamid Moayyer: Sponsorii primului şi celui de-al doilea Război Mondial au fost europenii. Ar trebui să-i întrebaţi pe ei.

Sper să nu se întâmple acest lucru, dar cred că ameninţarea există.

Unii susţin că 100% nu vom avea la treilea război mondial, însă eu nu pot fi atât de sigur.

Întotdeauna vor exista probleme în lume dacă nu vom reuşi să avem "guvernanţa" adevărului şi a justiţiei.

Al treilea război mondial este o ameninţare căreia, poate, oamenii îi vor face faţă în viitor.

Cum putem să scapăm de această ameninţare?

Cred că trebuie eliminată nedreptatea, discriminarea, nu mai trebuie pusă presiune pe oamenii nevinovati.

Spre exemplu, de ce credeţi că sunt atât de mulţi europeni care trăiesc în ţări civilizate, dar care se alătură ISIS, o grup terorist atât de periculos?

Mie nu-mi place să o numesc "Statul Islamic", pentru că nu este nici stat, nici nu are nimic de-a face cu Islamul. Ei ucid oameni nevinovaţi, îi decapitează, vând femeile la piaţă şi comit o sumedenie de crime în regiune şi în lume!

De ce aceşti oameni, care sunt crescuţi în ţări civilizate, merg să se alăture acestei grupări teroriste?

Probabil din cauza nedreptăţii din societatea lor. Până când nu vor fi eliminate toate nedreptăţile din lume, va exista ameninţarea unui nou război.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. aoleu! cand auzi un oficial spunand ca oamenii se vor sacrifica pentru Revolutie trebuie sa o iei la fuga! de ce nu ati intrebat nimic de drepturile omului, ale femeilor? cum adica Iran nu intervine in treburile altor state cand intreg Orientul Mijlociu este teren de batalie intre Iran si Arabia Saudita? asta e un interviu in care v-ati dus sa notati, nu sa si adresati intrebari si nu ati pus sub semnul intrebarii raspunsurile ideologizate

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb