EXPERŢI BANCARI ŞI POLITICIENI SESIZEAZĂ: Bancheri suspectaţi de "trafic de influenţă" şi "manipularea cursului"

Unii politicieni, dar şi o parte dintre analiştii economici consideră că afirmaţiile făcute recent de Tomas Spurny, preşedintele executiv al Băncii Comerciale Române (BCR), şi Laszlo Diosi, directorul executiv al OTP Bank, sunt manipulatoare şi urmăresc influenţarea votului pe care Parlamentul urmează să-l dea pe iniţiativele legislative care privesc conversia creditelor în valută. De aceeaşi părere sunt chiar şi unele surse din piaţa bancară.

În urmă cu circa o săptămână, şeful BCR a precizat: "Săptămâna viitoare, chiar în această clădire (n.r. Palatul Parlamentului) s-ar putea să avem un vot pe o lege privind conversia creditelor în valută la cursul istoric. (...) Dacă asta se întâmplă, dacă o lege va permite o astfel de conversie, moneda locală se va prăbuşi precum celebrul boxer Rocky în prima rundă a meciului, la începutul filmului. Deprecierea leului va fi de aproximativ 20%, iar impactul asupra capitalului sistemului bancar va fi de aproximativ 9 - 10 miliarde euro.

(...) Dacă vrem să eliminăm acest risc trebuie să avem o altă platformă de discuţii în următorii 2 - 3 ani, dar dacă vrem să facem asta săptămâna viitoare vom avea turbulenţe serioase în mediul economic din România".

În acelaşi ton, cu mai puţin de o săptămână în urmă, Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, a "recomandat" clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni să-şi păstreze creditele în această monedă, susţinând că francul elveţian va avea un curs descendent, în circa doi ani, în timp ce economia europeană se va întări: "Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire".

În acelaşi timp, Diosi a precizat că, în 2007, OTP a realizat analize pe istoricul valutar din ultimii 15 ani, care nu au arătat nicio problemă, drept pentru care nu au putut previziona criza care a urmat şi consecinţele sale.

Aceste două declaraţii au fost aspru criticate de economiştii din piaţă, dar şi de parlamentari, care consideră că afirmaţiile bancherilor nu ar avea nicio bază economică.

Referitor la declaraţia domnului Spurny, analistul Florin Cîţu este de părere că aceasta nu se bazează pe realitate, întrucât, încă, nu sunt studii publice care să confirme aceste cifre: "Afirmaţiile vin chiar înainte de votul din Parlament, ceea ce nu este în regulă. De asemenea, pentru ca Tomas Spurny să arunce cu astfel de cifre, ar însemna să aibă toate datele din piaţă, inclusiv pe cele ale competitorilor, ceea ce este imposibil de crezut. O scădere a leului cu 20%, aşa cum estimează preşedintele BCR în cazul efectuării conversiei, este exagerată, în opinia mea".

Florin Cîţu ne-a spus că, în prezent, volumele de tranzacţionare interbancară sunt din ce în ce mai mici, considerând că acest lucru înseamnă că în continuare există probleme de încredere între bănci, "având în vedere ratingul pe care şi-l dau contrapartidele pe piaţa interbancară, ceea ce duce la nevoia ca băncile să se finanţeze de la BNR".

Analistul susţine că declaraţiile celor doi bancheri nu-şi au rostul şi că Banca Centrală ar fi trebuit să intervină.

"Sunt curios pe ce îşi bazează preşedintele BCR estimările. Mie îmi miroase a manipulare a pieţei şi mai ales a votului în Parlament. BNR, DIICOT, se aude?", postează Cîţu pe pagina de socializare.

Oficialii Băncii Centrale ne-au spus, săptămâna trecută, că nu pot comenta declaraţia făcută de Tomas Spurny şi că nu ar avea motive să-l tragă pe acesta la răspundere pentru afirmaţiile făcute.

De altă părere este avocatul Gheorghe Piperea, considerând declaraţiile celor doi şefi de bănci "neadecvate la realitate".

Domnia sa ne-a precizat: "Domnul Laszlo Diosi se şi contrazice, pentru că astăzi (n.r. ieri) a spus public că pentru OTP nu este o problemă conversia, numai că trebuie să se facă după reglementările europene, care intră în vigoare în martie 2016 (n.r. afirmaţia a fost făcută în cadrul unui interviu acordat ziarului BURSA). Declaraţiile domnilor în cauză sunt şi în disonanţă cu apărările avocaţilor lor care spun că nici în 2007 şi nici acum nu poate nimeni să prevadă cursul CHF. Aşadar, declaraţia domnului Diosi este în ton cu ceea ce spuneau băncile prin 2007 - «veniţi de luaţi credite în CHF pentru că este foarte profitabil (nu spuneau pentru cine, iar oamenii au crezut că este profitabil şi de basm pentru ei)" -, dar este mult mai periculoasă acum, când s-a văzut cât de multă încredere mai au oamenii în bănci. Face rău sistemului bancar".

În ceea ce priveşte declaraţiile domnului Spurny, Gheorghe Piperea susţine că acestea sunt de natură să creeze mari fluctuaţii monedei naţionale.

Domnia sa ne-a spus: "În 2008, o serie de traderi au fost aspru sancţionaţi pentru că au speculat pe cursul leului (ţinut de BNR în perioada electorală la un curs artificial de 3,6 lei, când el era, de fapt, 4,2 lei). Domnul Spurny declară acum, în mod public, pe toate canalele, că devalorizarea leului cu 20% este posibilă, ca şi când ar vrea să intimideze. În acelaşi timp, unii jucători din piaţa de valori mobiliare, insignifiantă ca număr de destinatari (maxim 10.000 de persoane), sunt traşi la răspundere dacă manipulează piaţa. De ce nu ar răspunde domnul Spurny pentru potenţiala influenţare a peste 20 de milioane de oameni, căci este vorba de moneda naţională? Ca să nu mai vorbim despre efectele la nivel de întreprinderi, fisc, construcţie a bugetului etc".

Declaraţiile făcute de cei doi bancheri sunt alarmiste şi fac parte din presiunile pe care instituţiile financiare le fac în vederea influenţării votului din Parlament, opinează Odon Szabo, iniţiatorul proiectului de lege care prevede conversia creditelor contractate în CHF, la cursul de la data acordării.

De aceeaşi părere este şi Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, care ne-a spus: "Este clar că vorbim despre declaraţii care nu se bazează pe nimic, nu au niciun fundament economic, au numai un iz demagogico-politic care i-ar putea influenţa doar pe cei care sunt mai slabi de înger. Aceste declaraţii, care nu au legătură cu realitatea, ci cu traficul de influenţă, nu pot fi luate în seamă de cineva".

Mai mulţi parlamentari ne-au declarat, în ultima perioadă, că presiunile băncilor pentru ca proiectul legislativ care prevede rambursarea în lei a creditelor în CHF la cursul din momentul acordării lor să nu fie aprobat sunt enorme. Se pare că băncile fac presiuni în Parlament atât prin intermediul Guvernului şi organismelor financiare internaţionale, cât şi prin elaborarea unor iniţiative legislative pe subiect care să convină sistemului bancar, potrivit surselor citate.

Trei iniţiative legislative legate de împrumuturile contractate în valută în perioada 2007-2008 se află, în prezent, în dezbatere în Camera Deputaţilor.

Una dintre acestea este cea care aparţine deputaţilor UDMR şi care prevede că împrumuturile în franci elveţieni ar putea fi rambursate anticipat sau ar putea fi refinanţate în moneda naţională la cursul valutar valabil în momentul în care au fost contractate.

O altă propunere, făcută de un grup de parlamentari, vizează amânarea cu trei ani a procedurii de executare silită a persoanelor fizice cu împrumuturi în franci elveţieni.

Cel mai aproape de avizare pare să fie, însă, proiectul de lege făcut de deputatul PSD Ana Birchall, care a fost avizat şi de Guvern şi care propune ca împrumurile contractate în valută să fie convertite în lei sau în orice altă monedă, la cursul din momentul conversiei, fără comisioane, costuri adiţionale sau garanţii suplimentare.

În 2007-2008 dobânzile practicate la împrumuturile în franci elveţieni (CHF) - fiind primele care se vor convertite şi existând mii de procese pe rol pe această speţă - erau de 4-5%.

Dobânda medie pentru creditele în lei existente în sold (acestea fiind cele care, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, ar fi luate în considerare în cazul conversiilor la creditele în valută) este, acum, de circa 8,5%.

Împrumuturile în CHF au fost luate la un curs valutar de 2 lei, în timp ce, acum, un franc elevţian costă în jur de 3,6 lei, cu aproximativ 80% mai mare decât în perioada 2007-2008.

Surse din BNR ne-au spus că, deşi aplicarea unei astfel de legi ar afecta 5% din sistemul bancar, sunt bănci care vor avea pierderi şi de 20%.

Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, a explicat, într-o expunere de la Camera Deputaţilor, că, de fapt, pierderile băncilor ar urma să fie suportate de bugetul de stat: "În cazul în care un număr de patru bănci vor falimenta, fondul de garantare va trebui să plătească tuturor deponenţilor contravaloarea depozitelor până la suma de 100.000 de euro, ceea ce ar însemna în jur de 7 miliarde de lei. Fondul de garantare nu acoperă, însă, decât 4 miliarde lei, diferenţa de până la 3 miliarde urmând să o ia cu titlu de împrumut de la bugetul de stat".

Domnul Cinteză ne-a spus că în momentul conversiei în lei a creditelor contractate în valută poziţia băncii din punct de vedere valutar se modifică, urmând să apară o cerinţă suplimentară de capital din partea BNR: "Dacă vor fi convertite toate creditele în valută, solvabilitatea sistemului va scădea cu 4%, de la 17% cât este în prezent, iar unele bănci vor fi nevoite să aducă plus de capital".

Şeful Supravegherii de la Banca Centrală ne-a explicat că băncile vor avea şi o problemă de lichiditate dacă împrumurile în valută vor fi convertite în credite în lei.

Reprezentantul BNR a recunoscut, totuşi, că unele instituţii bancare au făcut abuzuri în procesul de creditare, introducând comisioane "peste noapte" în contractele de credit.

Atât în ţara noastră, cât şi la nivel european, au fost deschise foarte multe dosare împotriva băncilor, în care se cere conversia în lei a creditelor contractate în valută.

În ultima perioadă, tot mai multe procese pe această speţă au fost câştigate de clienţi în faţa băncilor, la nivel european.

În luna iunie, a apărut şi prima decizie a Instanţei noastre, irevocabilă, potrivit căreia Volksbank a pierdut în faţa unui client, fiind obligată să convertească în lei creditul contractat în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării împrumutului cu o majorare de 10%.

Decizia pronunţată de instanţa de la Galaţi poate reprezenta un precedent în judecarea celor câteva mii de dosare care se află pe rolul justiţiei, având aceeaşi speţă.

În această primăvară, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria. Potrivit deciziei CJUE, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.