English
Specialiştii din piaţa vinului au opinii diferite referitoare la preţul la care sunt puse la vânzare acţiunile producătorului de vinuri din Moldova, Purcari, derulează, în perioada 29 ianuarie - 8 februarie, o ofertă publică prin care acţionarii intenţionează să vândă un pachet 49% din companie.
Majoritatea experţilor din piaţa vinului consultaţi de ziarul "BURSA" consideră că o valoare de piaţă a companiei, de circa 100 de milioane de euro (sumă care ar rezulta, la preţul aflat la jumătatea intervalului de preţ propus în ofertă), este supraestimată.
Acţionarii Purcari au scos la vânzare 49% din companie, la un preţ între 19 şi 28 lei/acţiune, care evaluează întreaga companie în intervalul 80 -120 de milioane de euro.
Dacă unii dintre specialişti apreciază valoarea companiei ţinând cont de suprafaţa de vie, de investiţiile făcute, de activele şi de valoarea brandului, alţii iau în calcul istoria Purcari şi a locului unde aceasta deţine crame.
"Cu tot ce are societatea în Republica Moldova - cramele Purcari, Bardar şi Bostăvan - şi la noi - Crama Ceptura -, preţul cerut poate fi unul de la care să se plece în negocieri.
Chiar şi doar admis ca punct de plecare, ar fi un succes nu numai pentru ei, ci pentru întreaga industrie românească şi de dincolo de Prut. Cu toate acestea, preţul avansat în prospect este cel mai mare de la «noi» de care am auzit până acum. Repet, dacă intră în calcul toate posesiunile şi participaţiunile pe care le are, dacă tranzacţia s-ar derula într-o piaţă matură, atunci acest preţ nu ar fi exagerat. Dar pentru zona noastră mi se pare că mai avem nevoie de câţiva ani ca să atingem un astfel de nivel", ne-au precizat surse din domeniu.
Totodată, unii consultanţi din piaţă ne-au explicat: "Investiţia în plantarea unui hectar de vin de calitate se ridică la 25.000 de euro, ceea ce înseamnă că, pentru 1000 de hectare cât are Purcari, vorbim de circa 25 milioane de euro. Investiţia în crame trebuie să fie şi ea câteva milioane bune. Desigur, mai sunt activele şi nu în ultimul rând brandul, care, de obicei, dublează costurile de mai sus. Însă oricât am calcula, nu putem ajunge la 100 de milioane de euro, care este o cifră enormă".
În domeniul vinului, calculele nu se fac aşa, arată alţi specialişti, adăugând: "Ceea ce deţine Purcari pe malul Nistrului este istorie, iar istoria face preţul. Nu putem face nişte calcule exacte, pentru că, după plantarea unei viţe, trebuie să aşteptăm cinci ani până când ea intră pe rod şi alţi 5-7 ani până produce vin de calitate. În plus, Purcari are o distribuţie extrem de bună la export şi produce foarte multe vinuri pentru HoReCa. La toate acestea se adaugă modernizările şi munca depusă de-a lungul anilor de cei care deţin compania".
Oferta publică prin care acţionarii Purcari Wineries doresc listarea a 49% din acţiunile companiei la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a demarat ieri, iar investitorii de retail, ce au dedicată 10% din ofertă, trebuie să subscrie la preţul fix de 28 lei/acţiune, instituţionalii putând face acest lucru într-un interval cuprins între 19 şi 28 de lei.
Spre deosebire de experţii din piaţa vinului, analiştii pieţei de capital văd rezultatele financiare ale companiei drept principalul element ce fac titlurile producătorului de vin atractive pentru investitori.
Totodată, aceştia atrag atenţia asupra existenţei unei pierderi de circa 14 milioane de dolari, ceea ce va face ca societatea să nu distribuie dividende până când aceasta nu va fi acoperită.
• Ioana Sechel, BRK Financial Group: "Investitorii trebuie să fie conştienţi că activitatea companiei este afectată de sezonalitate, ceea ce se va vedea în rezultatele financiare viitoare"
Ioana Sechel, analist financiar în cadrul BRK Financial Group, ne-a declarat: "Ne bucurăm să vedem că eforturile bursei şi ale intermediarilor în dezvoltarea pieţei de capital româneşti se concretizează, de această dată prin oferta publică de vânzare a 49% din capitalul Purcari Wineries.
În ceea ce priveşte rezultatele financiare obţinute de Purcari şi prezentate în prospectul de ofertă, putem spune că oferta este atractivă din mai multe perspective. Astfel, apreciem creşterea veniturilor pentru perioada 2014-2017 (până la nouă luni) şi marja EBITDA obţinută (33% pentru primele nouă luni din 2017). De asemenea, indicatorii de rentabilitate prezentaţi de companie fac această ofertă atractivă. De pildă, rentabilitatea capitalurilor în 2016 este de 30%, în timp ce gradul de îndatorare este decent.
Pe de altă parte, investitorii trebuie să fie conştienţi că activitatea companiei este afectată de sezonalitate, iar acest lucru se va vedea în timp în rezultatele financiare viitoare. Desigur, pe investitori îi interesează şi perspectiva obţinerii de dividende. Conform prospectului, Purcari va distribui dividende în proporţie de 50% din profitul net obţinut. Însă, în prospect se vorbeşte şi despre o pierdere cumulată de aproximativ 14 milioane de dolari, iar până la data la care aceasta nu va fi acoperită, societatea nu va putea plăti dividende".
• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Comparativ cu marii producători de vinuri din străinătate, Purcari este puţin mai ieftină"
Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul Goldring, ne-a declarat: "În opinia mea, ţinând cont de tranşe, oferta este destinată, îndeosebi, investitorilor instituţionali şi mai puţin pentru cei de retail.
Veniturile societăţii sunt în creştere, iar gradul de îndatorare de circa 50% este relativ decent, ceea ce este un punct forte.
Pe de altă parte, Purcari are o pierdere de circa 14 milioane de dolari, iar până când aceasta nu va fi acoperită compania nu va distribui dividende.
Comparativ cu alte societăţi din domeniul viticol din străinătate, Purcari pare puţin mai ieftină.
Astfel, calculat pe baza rezultatului la nouă luni, la preţul minim din ofertă, de 19 lei, compania are un PER (n.r. raport ce exprimă numărul de ani necesari recuperării investiţiei din dividende) de 12,2, iar la 28 de lei, valoarea indicatorului este de 18,1. Societăţile din aceeaşi industrie din extern au multiplii de piaţă ceva mai mari. De plidă, Pernod Ricard are un PER de 22,5. Şi alte companii din industrie au PER-uri mai ridicate, dar, totuşi, trebuie să ţinem cont de limitele acestei comparaţii, producătorii de vinuri din străinătate având complet o altă anvergură faţă de Purcari.
Pe de altă parte, diferenţa dintre preţul minim şi maxim din ofertă pentru investitorii instituţionali este, în opinia mea, cam mare".
• Prime Transaction: "Cea mai mare atracţie pentru acţiunile Purcari este dată de faptul că grupul provine din rândul afacerilor de succes din mediul privat"
Departamentul de Analiză al Prime Transaction ne-a transmis că, printre elementele care ar putea să facă oferta atractivă pentru segmentul de retail se numără posibilităţile de extindere pe pieţele regionale şi internaţionale, precum şi rezultatele financiare bune din ultimii ani ale companiei, asemănarea cu ale altor emitenţi listaţi de curând la bursă, cum ar fi Sphera Franchise Group (SFG). Analiştii ne-au transmis: "Este posibil ca şi multiplii de piaţă să fie ceva mai mici decât cei la care s-au listat alţi emitenţi privaţi în ultimul an.
Cea mai mare atracţie potenţială este, însă, faptul că grupul provine din rândul afacerilor de succes din mediul privat, continuând seria deschisă în 2016 de MedLife (M) şi continuată anul trecut de mai mulţi emitenţi".
Societatea nu îşi va majora capitalul social în cadrul ofertei publice şi nu va primi niciun fel de fonduri rezultate din Ofertă, conform anunţului companiei.
În prezent, societatea este deţinută de Horizon Capital (prin Lorimer Ventures Limited), în proporţie de 63,55%, International Finance Corporation, cu 6,41%, Victor Bostan (fondatorul şi director general al Purcari, prin Amboselt Universal), cu 30,03%. Prin ofertă, Horizon Capital intenţionează să îşi reducă deţinerea la 22,69%, IFC, la 3,27%, iar Victor Bostan, la 25,03%.
Lorimer este o societate de tip holding care este deţinută în totalitate de Emerging Europe Growth Fund II, L.P (EEGF II), potrivit prospectului ofertei Purcari, care mai arată: "EEGF II, o societate civilă constituită în Delaware, SUA, este un fond din 2008, cu o durată de 10 ani care poate fi extinsă pentru încă două perioade de un an la cererea managerului fondului de către asociaţii fondului. EEGF II este un fond de capital privat de dimensiune medie, cu angajamente totale de 370
de milioane de dolari pentru investiţii în Ucraina, Republica Moldova şi alte ţări din regiune.
Structura organizatorică a EEGF II nu presupune emiterea de acţiuni. Prin urmare, nu există acţionari sau participanţi la EEGF II. În schimb, EEGF II are asociaţi (limited partners) care aduc ca aport capital în societate. Printre investitorii (asociaţii) (limited partners) EEFG II se numără fonduri europene şi din SUA care investesc în alte fonduri, bănci fonduri de pensii private, fonduri de tip university endowments, vehicule instituţionale de tip family office, şi persoane cu disponibilităţi financiare ridicate. Niciunul dintre asociaţi (limited partners) nu deţine o cotă de 10% sau mai mult din capitalul EEGF II. Asociaţii EEGF II, care deţin
o cotă de peste 5% din totalul contribuţiilor la capital, includ investitorii de tip blue chip, precum IFC, Nederlandse Financierings-Maatschappij voor Ontwikkelingslanden NV (FMO), Board of Regents of the University of Texas System şi The Church Pension Fund.
Horizon Capital Associates II, LLC (HCA II) acţionează ca manager de investiţii (investment manager) EEGF II şi este o societate cu răspundere limitată înregistrată şi existând în conformitate cu legislaţia statului Delaware. Doamna Lenna Koszarny (cetăţean al Canadei) este partenerul fondator şi CEO al HCA II. Doamna Lenna Koszarny deţine şi pachetul majoritar de acţiuni în această societate.
IFC este membră a Grupului Băncii Mondiale şi, astfel cum se precizează în Acordul privind constituirea IFC, scopul IFC este acela de a sprijini dezvoltarea economică prin stimularea creşterii întreprinderilor profitabile în statele membre.
Amboselt este o companie deţinută de domnul Victor Bostan (83,5%), fondatorul grupului, domnul Sergey Glukhov (15%) şi domnul Marcel Grăjdieru (1,5%)".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 00:20)
Domnilor. Daca ptr un ha.se cheltuie 25.000 eur, ptr 1000 de ha i seamna ca s au i evestit 25.000.000 nu 2.5 mil. Daca societatea are pierdere 14 mil, nu inseamna ca nu poate distribui dividende. De unde scoateti aberatiile astea? Poate. Nimic nu i interzice. Brandul e cele mai important si caliyayea produselor. Restul sunt pareri. Istoria este doar parte din poveste. Inrealitate nu conteaza. Pretul e mare, dar corect. Cine nu risca, nu bea sampanie????!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 08:34)
Legea 31, Art 67:
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
Evident nu se pot distribui dividende atunci cand ai pierderi cumulate si nu ai alte rezerve distribuibile. Asta strict legal. Chiar economic, ar fi o aberatie, intrucat ai decapitaliza compania
1.2. se putea sa nu se comenteze aiurea? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de ck în data de 30.01.2018, 08:50)
Marele specialist de la goldring face comentarii. Cu transilvania broker ce se mai aude mister? Cititi prospectul, dupa aceea mai comentati. Compania asta creste cu 35% pe an din 2014. Asta si pentru ca ii face praf pe "specialistii" din industria romaneasca a vinului. Calitate ioc, pretentii pana la cer, preturi nesimtite, pastile in loc de struguri. O sa va manance Purcari in urmatorii ani pe paine.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de redactia în data de 30.01.2018, 08:55)
Am corectat cifra, care continea o eroare de redactare. Multumim pentru sesizare!
1.4. Petrom dividende (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 30.01.2018, 10:07)
Pierderile acumulate la Petrom nu i-a impiedicat sa distribusie dividende:-)
1.5. Ori mare, ori corect (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Bibi în data de 30.01.2018, 21:42)
Pretul ori e mare, ori e corect. Sau e mare pentru cumparator si corect pentru vanzator.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 21:51)
Problema la Petrom e ca i-a impiedicat castigurile sa dea dividente! Vezi anul cand omv a dat dividende di petrom nu!
1.7. Dividende, valoare (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Investitor în data de 31.01.2018, 01:45)
Ei sunt guvernati de legea din Cipru, unde e inregistrata compania mama. Aceasta poate recunoaste profituri doar cand sunt platite dividende de la subsidiare. Deci e ceva ce poate usor fi rezolvat, parerea mea.
Mai important, ca valoare mi se pare mult mai atractiva ca Sphera sau Medlife. Ca si PER se plaseaza la 8-12 ori profitul net pentru 2018 dupa calcuelel mele (asta asumand ca rata de crestere a profitului va scadea de la 55% in 2017 in jumatate, la 27% in 2018). Din moment ce alte companii vinicole sunt evaluate la 20-30 PER, cu o crestere mult mai miica, Purcari chiar mi se pare o afacere foarte buna.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 09:59)
Te crucesti ce afirmatii fac 'specialistii' astia citati pe surse.Demne de fosti sefi de CAP si IAS.Asa se si explica ratele foarte mari de crestere ale Purcari,in conditiile unei asemenea mentalitati a concurentei.
In alta ordine de idei,senzatia mea este ca piata de capital va privi de cu totul alta maniera aceasta listare.In special institutionalii.
Cat despre Goldring,sa vedem ce povesti despre cresterea afacerilor TBK se vor materializa.
Despre PER numai de bine!Hai sa calculam PER-uri 'la zi' pentru companii care cresc 20-30% pe an.Inadecvare totala a brokerilor citati in ultima perioada.
2.1. Per se raporteqza la castig (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 30.01.2018, 10:17)
Parca si nu la dividend. Oricum nu este un parametri relevant
2.2. per (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de vinny în data de 30.01.2018, 10:37)
Compania arata mult mai bine decat listarile din ultima perioada (vezi digi). Profitabilitatea f mare, gradul scazut de indatorare sunt atuurile companiei. Nu trebuie insa lasat la o parte cresterea perpetua a burselor din ultimii ani. Oare fondurile vor sa iasa dintr-un business care aduce o rata de profit asa de mare, intr-o perioada cand lichiditati sunt garla, doar de dragul cresterii BVB ?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 11:08)
Evident ca PER-ul se raporteaza la castigul pe actiune ,altfel COMPA care nu da dividende ar avea un PER infinit ! .Si este un indicator foarte util daca -l analizezi in context.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 14:09)
In cazul de fata e vorba de un singur fond care face exit partial(IFC e altceva si nu se comporta ca un fond).Si o face prin listare pe o bursa din UE-chestie care-i maximizeaza potentialul de pret socotind pe intreaga detinere.
Pe urma fondurile au timpi diferiti de evolutie.Unele returneaza capital,altele strang si investesc.
Alta perspectiva este ca multe fonduri investesc doar in companii listate(ce sa mai spunem despre cele de pensii)
Asadar listarea poate reprezenta o afacere in sens larg...cumparatorii si vanzatorii pot fi castigatori pentru ca isi periodizeaza altfel investitia si sunt in etape diferite.Daca fondul vanzator ar sta pana la sfantu asteapta in companie e greu de presupus ca ar face o mare afacere.Fiecare fond calculeaza randamentul in functie de timpul cat are detinerea.Daca mai creste valoarea Purcari cu 50% de aici in 5 ani lor le scade randamentul pe toata perioada detinerii daca nu vand la listare.Pe cand fondurile cumparatoare pot avea profil diferit(bursier,de pilda) iar pentru ele 50% in 5 ani e o incantare.
Asadar ambele parti au calculele lor si pot realiza o afacere buna in legatura cu WINE.
2.5. Sa mai taiem din codita vulpii (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de XXX în data de 30.01.2018, 14:59)
Cine subscrie la oferta astora, sigur o sa moara ucis de calcule, sau calculi (ca e probabilitatea mult mai mare sa faca din astia decat sa se priceapa la calcule).
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Vinny în data de 30.01.2018, 15:00)
Ok. Din ce vad bursele se corectează pe piețele din afara. Și există o temere de o scădere chiar dat fiind creșterile de până acum. S-ar putea ca perioada asta de listare sa nu fie cea mai bună.
3. Frizerul: optimist la cumparare si pesimist dupa
(mesaj trimis de XXX în data de 30.01.2018, 14:49)
Romanul ”informat” care nu a cumparat TBM (care a crescut de vreo 10 ori in ultimii 2 ani) si nici ALR (care a crescut cu vrea 200% in acelasi interval de timp) este dispus sa ”investeasca” intr-o societate care vinde la un pret astronomic, desi ea nu a mai fost vreodata evaluata pe vreo piata serioasa, numai pentru a permite exitul unor smecheri, inainte de urmatoarea criza. Mitica, fi diletant si fara frica!
3.1. hateri (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de ck în data de 30.01.2018, 17:40)
Eu de obicei las comentarii doar cand exista listari. Pentru ca intotdeauna trebuie sa apara de-alde nea gigi dasteptul de pe bursa. Aceleasi comentarii si la sphera, de a crescut cu 40% de la listare, medlife cam la fel. Doar digi a patit-o cu cazul ala de la dna si faptul ca e intr-un sector in care institutionalii sunt supraexpusi. Dar in general listarile private chiar au mers foarte bine. Banuiesc ca mataluta ai stat foarte destept pe margine, nu? Ai luat TBM si te crezi buffet.
3.2. Normal ca frizerii se pricep mai bine (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de XXX în data de 30.01.2018, 17:57)
Oricum ai comentarii de frizer entuziasmat ca i-a aratat cineva un deget. Toate listarile recente au fost un mod de a scoate bani de la frizeri. Maxim 34%( 16% e impozit), pe o piata care e in maxime si sta sa o ia la vale, fara nicio istorie in materie de dividende, inseamna entuziasm de frizer, nimic altceva. Si SNN tot asa a fost in primul an, apoi jale.
4. articol de cancan
(mesaj trimis de xyz în data de 30.01.2018, 20:37)
Ziarul bursa ca intotdeauna, daca nu sunt listari face mare tam-tam, daca se fac listari aduce numai critici (sub nicio forma, critici relevante). Pt voi (ziarul bursa) nu este bine nici cum. Daca sunteti o companie asa de mare si cu renume, voi dece nu va listati?
4.1. Intai cumparam Börsen-Zeitung (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de The Brute în data de 30.01.2018, 21:12)
abia dupa aceea nè listam
4.2. Despre frizeri si cum se recunosc ei (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de XXX în data de 30.01.2018, 21:37)
Hodoronc, tronc! Frizerul nu simte deloc nevoia sa discute despre pocnitoarea in care e pe cale sa ”investeasca”. Asa multilateral cum e, el rezolva instant toate problemele altora. Nimeni nu-l poate impiedica pe un frizer, când e sa-si piarda banii. Noroc ca niciodata nu are prea multi, dar numarul frizerilor e in crestere... asa ca... succes celor ce intentioneaza sa vanda actiuni cu valoarea nominala sub 5 bani, la peste 25 de lei.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2018, 21:47)
Lucrurile sunt foarte simple si nu inteleg de ce unii trebuie sa se dea asa mari cunoscatori pentru a-i convinge pe altii sa cumpere! Cine a socotit ca pretul e discount sa cumpere cat mai mult
Cred ca va fi oferta suficienta ...
5. reserve
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2018, 10:01)
In calculul companiei sigur s-au in calcul si stocurile din cramele companiei, care avand in vedere vechimea si istoricul companiei sunt foarte valoroase si pot fi transformate in lichiditati. tinand cont si de acest aspect cred ca pretul companiei este unul corect.