"Factura crizei o plăteşte, în mare măsură, sistemul bancar"

Reporter: Băncile din ţara noastră au derulat, în acest an, o operaţiune de curăţare a bilanţurilor. Potrivit domnului Nicolae Cinteză, ca urmare a acestui proces, instituţiile bancare au intrat pe pierdere şi vor încheia anul în curs cu circa 2 miliarde lei în minus. Care este situaţia la CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Despre rezultatele CEC Bank, de aproape opt ani de când lucrez în această bancă, nu se vorbeşte decât o dată pe an, atunci când raportul financiar este auditat. Ca atare, nu pot să comentez pe această temă.

Cu atât mai mult cu cât, în cursul anului, de la lună la lună, sunt variaţii foarte mari - într-o lună, o bancă poate înregistra credite neperformante pe care şi le provizionează, în altă lună încasează dintr-o vânzare de NPL (credite neperformante).

În plus, niciodată rezultatele de la luna septembrie, de exemplu, nu sunt auditate. La sfârşitul anului, cifrele sunt comparabile, de la o bancă la alta.

Tot ceea ce pot să spun este că, de opt ani, banca face profit. Evident că acest lucru nu înseamnă că la un moment dat nu am putea să avem şi o reducere a profitabilităţii ca urmare a condiţiilor din piaţă.

Faptul că domnul Cinteză a avansat suma de 2 miliarde lei pierdere, nu face decât să confirme ceea ce am spus eu cu două săptămâni în urmă, respectiv că, probabil, în acest an vor fi înregistrate pierderi masive în sistemul bancar, prin marcarea acelor pierderi din creditele neperformante acumulate de-a lungul timpului.

Sistemul bancar românesc are capacitatea să preia şi acest ultim şoc de cheltuieli. Am spus şi repet - factura crizei o plăteşte, în mare măsură, sistemul bancar. Celor care gândesc altfel le recomand să vadă care sunt pierderile şi contribuţiile la majorarea capitalului băncilor în ultimul timp, în Europa şi în România. Vor vedea că acţionarii băncilor (fără ca eu să fiu în această categorie) au fost nevoiţi să accepte faptul că în unele cazuri nu trebuie să încaseze dividende, ci să suporte pierderi, inclusiv majorări de capital.

Acum circa doi ani se vorbea de majorări de capital făcute în perioada 2008-2011de aproximativ 4.500 de miliarde de euro, adică 4,5 trilioane euro, la nivel european. Discuţiile erau foarte legate de contribuţiile statelor la salvarea sistemelor bancare naţionale, lucru de care la noi nu a fost şi nici nu va fi nevoie.

În România, după calculele mele, se adusese majorare de capital de circa 2,4 miliarde euro, până la sfârşitul anului 2012. Probabil că acum cifra este mult mai mare.

Evident că nu trebuie să minimizăm pierderile pe care le-au avut companiile şi economia, în general, însă eu am făcut referire la sectorul din care fac parte şi consider că factura este mare. M-am întrebat, la un moment dat, cine o să mai vrea să investească în acest domeniu. Se pare că la nivelul României există în continuare apetit, pentru că sunt oportunităţi şi pentru că, în trecutul foarte apropiat (2006-2007), se făceau profituri foarte frumoase, ca, de altfel, şi în alte domenii.

Ideea este că sectorul bancar va prelua destul de mult din creditele neperformante, pe care nu le va recupera niciodată sau din care va recupera foarte puţin.

Reporter: Sunt bănci care au vândut pachete de credite neperformante. CEC Bank are în vedere acest lucru?

Radu Graţian Gheţea: Vânzarea de NPL nu este un fenomen recent şi va continua. Cei care au un procent de credite neperformante redus pot fi felicitaţi, însă acest lucru nu înseamnă că nu au avut credite neperformante, ci că le-au vândut, le-au transferat în grupuri sau la alte companii şi şi-au curăţat bilanţurile mai devreme.

Dacă ne referim la CEC Bank, lucrurile sunt puţin mai complicate, pentru că noi nu avem societăţi în grup ca să putem să plasăm activele neperformante. În trecut, banca a vândut foarte puţine împrumuturi neperformante, acestea fiind credite de consum. În orice caz, pot susţine că indicatorul de solvabilitate al CEC Bank este unul foarte confortabil.

Reporter: Ce înseamnă că indicatorul de solvabilitate este confortabil?

Radu Graţian Gheţea: Confortabil înseamnă în zona 11%-13%, iar acest lucru înseamnă că banca dă credite, îşi asumă risc. Dacă nivelul de solvabilitate se ridică la 20%, înseamnă că instituţia bancară nu are activitate de creditare.

Reporter: CEC Bank este una dintre băncile care nu au fost supuse testelor de stres efectuate de BCE, ci testelor efectuate de BNR. Cum a trecut banca de analizele Băncii Naţioanle a României?

Radu Graţian Gheţea: Nicio bancă românească nu a fost supusă testelor de stres ale Băncii Centrale Europene. Noi am trecut testul AQR făcut de BNR şi care nu a identificat probleme care să îngrijoreze. Urmează, însă, ca şi băncile autohtone să fie supuse unui test AQR efectuat de Autoritatea de Supraveghere Europeană, care, probabil, va fi efectuat anul viitor.

Reporter: La nivelul unor bănci comerciale de la noi au existat discuţii, în ultimele luni, legate de posibile fuziuni/achiziţii. Ne puteţi spune ce mişcări de acest gen ar urma să aibă loc pe piaţa noastră?

Radu Graţian Gheţea: Nici în calitate de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi nici în calitate de preşedinte al unei bănci comerciale nu-mi pot permite să fac niciun fel de comentariu despre alte bănci. Însă, este clar că după această criză are loc un fenomen în piaţă - nu de restrângere a sectorului bancar autohton şi european, ci de o reorganizare voluntară, pe care o fac băncile şi de o reorganizare care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai pregnantă, prin reglementări care ar putea veni din partea Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Mă refer la operaţiunea de "banking restructuring", o idee din ce în ce mai mult discutată în Parlamentul European şi care vine cu tot felul de soluţii de genul separării părţii de retail de partea de investment banking.

Există tot felul de modele - modelul englez, modelul german etc. -, fiecare parlamentar are propriul lui model, Parlamentul European şi parlamentele din fiecare ţară sunt instituţii democratice, în care fiecare promovează propriile idei. Din păcate, pot fi promovate unele idei ce pot aduce deservicii ţelului final, care este relansarea economică.

Poziţia Federaţiei Europene a Băncilor, în care eu reprezint România, dar şi poziţia mea de bancher este că, la un moment dat, ce este mult strică. În momentul când vom avea prea multe restricţii va scădea şi apetitul pentru creditare, iar efectul va fi unul nedorit.

Recent, am fost la ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al Federaţiei Europene a Băncilor, iar acolo s-a hotărât că la nivelul Federaţiei va fi manifestată o atitudine de opoziţie constructivă. Nu vom ieşi în stradă, dar trebuie să arătăm exact care sunt efectele unei suprareglementări şi supra-implicări în organizarea activităţii bancare. Vor fi create un mare disconfort şi o mare diferenţă între sistemul bancar european şi sistemele bancare asiatice sau americane. Noi vom fi suprareglementaţi în comparaţie cu ceilalţi.

Reporter: În aceste condiţii, consumatorii s-ar putea muta pe celelalte pieţe?

Radu Graţian Gheţea: Sigur că da.

Reporter: Legat de iniţiativele parlamentarilor, atât la noi, cât şi la nivel european s-a creat o nebunie a creditelor în franci elveţieni (CHF). Avem proiecte legislative pe această temă, avem procese în instanţă şi chiar schiţe de propuneri din partea unor bănci pentru rezolvarea problemei împrumuturilor în CHF. Care este opinia dumneavoastră pe acest subiect?

Radu Graţian Gheţea: Nu pot comenta ce face o altă bancă, însă este cert că, la un moment dat, băncile care au avut un anumit comportament trebuie să-şi asume nişte pierderi, de o manieră sau de alta. Relaţia pe care băncile o au cu clienţii este una foarte tensionată la noi, sunt relaţii care au ajuns până în justiţie şi ele trebuie detensionate. Fiecare bancă decide care este modalitatea prin care doreşte să facă acest lucru. La nivelul comunităţii bancare, încercăm să facem paşi pentru detensionarea relaţiei dintre bănci şi consumatori, prin explicarea rolului, a funcţiilor băncilor comerciale, dar şi a riscurilor pe care trebuie să şi le asume, atât instituţiile băncare, cât şi clienţii.

Este o perioadă în care cu toţii trebuie să lucrăm pentru a avea o transparenţă mai mare în ceea ce se face. Este foarte dificil ca situaţia tensionată de acum să se menţină la nesfârşit fără să afecteze apetitul pentru creditare, pentru dezvoltare economică.

Reporter: Care sunt paşii pe care îi fac băncile, în general, şi CEC Bank, în special, pentru relansarea creditării?

Radu Graţian Gheţea: Eu cred că am rămas cu toţii ancoraţi într-un sistem de raportare, în cadrul căruia facem următorul calcul: "Cât a fost soldul creditelor la sfârşitul anului trecut? 100. Cât este la finalul anului acesta? 98. Înseamnă că vorbim despre un recul de 2%". Cred că suntem într-un moment în care acest lucru nu ar trebui să mai fie principalul indicator de măsurare a evoluţiei creditării, ci ar trebui să luăm în calcul doar câte credite noi au fost acordate în perioada respectivă, pentru că toate acţiunile de curăţare a bilanţurilor duc la reducerea expunerilor.

Dacă, într-un caz ipotetic, o bancă a avut sold 100%, a făcut "write off" (n.r. scoatere în afara bilanţului) 10% şi la sfârşitul anului a înregistrat un sold de 98%, înseamnă că are o creştere de 8. Aşadar, dacă ne uităm pe rulaje, tabloul creditării nu este chiar atât de negru.

Inclusiv cu aceste "write off"-uri, deşi pe sistem, la finalul lunii septembrie, se anunţase un recul al creditului de circa 4%, dacă ne uităm la soldul CEC observăm o creştere de 8% a soldului de creditare.

Reculul a apărut în urma unor vânzări masive şi scoateri din bilanţ. Creditarea nu a scăzut, ea creşte încet, dar nu se reflectă aşa cum ar trebui.

Banca noastră este o bancă ce creditează cu precădere IMM, agricultura şi administraţiile publice locale. Agricultura este sezonieră, mai ales când vorbim de subvenţiile europene şi subvenţiile naţionale. Clienţii ar trebui să primească subvenţia în luna martie şi o primesc în luna noiembrie. În acest context, vin şi iau un credit de la bancă, din martie până în noiembrie, când îl rambursează. Toată această activitate de creditare, care nu este de neglijat, nu este reflectată nici în soldul de la începutul anului, nici în cel de la sfârşitul anului. De aceea, este cel mai bine să vedem ce se întâmplă pe rulaje şi vom observa că activitatea de creditare creşte. Nu este acelaşi lucru care se întâmpla în 2005-2007, când soldul creditului creştea natural, doar prin creditele care se dădeau. Între timp, au venit subvenţiile, agricultura a început să se mişte, iar agricultura este sezonieră. Este o altă structură de credit.

Reporter: Cât la sută din creditele acordate de CEC Bank merg în agricultură?

Radu Graţian Gheţea: Noi acordăm circa 42% din credite sectorului IMM-urilor. O parte dintre acestea lucrează în agricultură sau alimentaţie, dar dacă luăm în considerare strict domeniul de activitate agricultură, 18-20% din creditele noastre au această destinaţie. Aproape 10% reprezintă creditele acordate administraţiilor publice locale.

Reporter: Există opinii potrivit cărora CEC Bank ar trebui să fie o bancă specializată. Cum comentaţi aceste păreri?

Radu Graţian Gheţea: Revenind la misiunea noastră, care spune că banca trebuie să fie una comercială universală, care va credita cu prioritate IMM-urile, agricultura şi administraţiile publice locale, o atenţie deosebită fiind acordată proiectelor din fonduri europene, vedem că structura de credite se află exact în această zonă.

Au fost şi sunt discuţii că CEC Bank ar trebui să fie banca IMM-urilor, banca agriculturii, o bancă doar pentru fonduri europene sau doar pentru investiţii.

Eu fac un apel către persoanele care au astfel de considerente, ca, înainte să emită opinii de acest gen, să consulte Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice, în calitatea sa de acţionar, Banca Naţională, care poate avea un cuvânt de spus, pentru că, altfel, ajungem la situaţii hilare.

Să nu uităm că CEC Bank a fost cea mai puternică bancă de economii din România şi că are în continuare un caracter extraordinar de puternic în acest sens. Avem aproape trei milioane de conturi active de economii ale persoanelor fizice şi 1.069 de unităţi operative pe tot teritoriul ţării. O bancă de investiţii are dimensiuni mult mai mici.

Dacă CEC Bank nu se transforma în bancă comercială, acum nu ar mai fi existat, întrucât, la instaurarea crizei imobiliare, singurele plasamente ale CEC Bank erau creditele pentru locuinţe şi cele către stat. Statul a redus dobânzile la maxim, iar sectorul imobiliar s-a prăbuşit. Noi ne-am adaptat toate produsele pentru sectorul agricol, IMM, administraţii locale etc. Ne-am dezvoltat reţeaua şi ne-am diversificat activitatea ca să putem da credite fermierilor, micilor întreprinzători etc.

Toate aceste produse au fost dezvoltate în perioada ultimilor cinci ani. Am cofinanţat proiecte din fonduri europene, care au adus în ţară peste 1,5 miliarde euro sub formă de granturi. La acestea se adaugă creditele-punte pentru subvenţiile din agricultură, pe fonduri europene avem în jur de 23.000 de împrumuturi, iar pe fonduri naţionale avem circa 80.000 de credite. Avem linii de finanţare de la BERD, de la BEI şi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Reporter: Care este colaborarea pe care o aveţi cu Fondurile de Garantare?

Radu Graţian Gheţea: Lucrăm din plin cu Fondul de Garantare a Creditului Rural şi lucrăm şi cu Fondul Naţional de Garantare a creditului pentru IMM (FNGCIMM).

Reporter: Sunt bancheri care susţin că FNGCIMM nu mai constituie un partener de încredere pentru bănci. Care este relaţia dintre CEC Bank şi acest fond de garantare?

Radu Graţian Gheţea: În acest caz, am următoarea teorie - un fond de garantare ţinut în totalitate de stat şi supus unor cutume şi reguli care se aplică doar în cadrul instituţiilor de stat care, fără ca cineva să fie vinovat de acest lucru, are o rigiditate pe care nu o are un fond privat. Aici mă raliez şi eu celor care spun că se lucrează mai uşor cu fondurile private, decât cu fondurile de stat.

Reporter: Săptămâna trecută, au fost aprobate normele pentru Programul "Prima maşină". Veţi acorda credite în cadrul acestui program?

Radu Graţian Gheţea: Suntem pregătiţi pentru "Prima maşină". Nu am ratat niciun program guvernamental, atât ca urmare a faptului că suntem şi bancă de stat, dar şi datorită faptului că prin reţeaua noastră putem beneficia de avantajele pe care le oferă aceste programe, fiind mai aproape de clienţi.

Reporter: Cum a fost derulat, la CEC Bank, programul "Prima casă"?

Radu Graţian Gheţea: CEC Bank a acordat credite multe prin programul "Prima casă", în special în perioada când au apărut semnele că împrumuturile în valută nu mai sunt atât de avantajoase. Eu am fost un promotor al creditelor în lei, dintotdeauna. Acum suntem mult mai activi pe această zonă, pentru că este cerinţă la creditul în lei.

Reporter: Care este proporţia creditelor în lei în portofoliul împrumuturilor acordate de CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: La noi, întotdeauna portofoliul produselor în lei a fost net superior celui în valută. În general, circa 10% reprezintă produsele în valută, restul fiind în lei.

Reporter: Cum au evoluat dobânzile la CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Ultimele clasamente făcute pe dobânzi arătau că avem cele mai bune produse, din punct de vedere al costurilor, chiar şi la valută. În ceea ce priveşte DAE, în general, ne clasăm în top trei. În mod deliberat am recurs la această strategie, pentru că am venit din urmă şi trebuia să facem ceva ca să atragem clienţii. Însă, încet-încet, ne-am echilibrat.

Reporter: Astăzi CEC Bank împlineşte 150 de ani de activitate. Ce vă doriţi pentru banca pe care o conduceţi, la ceas aniversar?

Radu Graţian Gheţea: Cei care vor veni după noi probabil că vor fi mândri că această bancă este comparabilă, ca vârstă, cu instituţii similare din ţări ca Germania sau Franţa, unde case de economii au fost create chiar în perioada în care a fost înfiinţat CEC, în urmă cu 150 de ani.

Acum opt ani, când am fost angajat aici, am fost întrebat care este viziunea mea şi am spus că banca trebuie să îşi găsească o altă direcţie - trebuie să devină o bancă comercială universală, pentru că dacă rămâne bancă de nişă ar putea avea probleme. Se pare că am avut dreptate.

Acum, este foarte greu să facem previziuni, întrucât există destul de mare volatilitate în mediul în care ne desfăşurăm activitatea, în mediul economic şi cel bancar, atât în România, cât şi în restul lumii şi în Europa. Ar fi greu să spun că peste zece ani CEC Bank se va afla, probabil, în categoria băncilor de tip "retail ring fence" - adică acele bănci în jurul cărora va fi pus un cerc care să protejeze deponenţii. Este unul dintre conceptele promovate de Asociaţia Băncilor din Anglia şi de guvernul englez, care spun că trebuie să separe băncile de investiţii de băncile de retail. În opinia celor două instituţii, aceasta ar fi soluţia pentru reducerea riscului sistemic, diminuarea hazardului moral şi reducerea probabilităţii ca firmele să intre în faliment, precum şi pentru minimizarea impactului generat de falimente şi pentru promovarea competitivităţii, atât în retail, cât şi în investment banking.

Cât priveşte fezabilitatea acestui concept, englezii, când au făcut un calcul, au ajuns la concluzia că doar 18% din sistemul lor bancar ar putea fi considerat separabil. Toţi susţin că modelul de bancă comercială universală, puţin ajustat, poate fi în continuare acceptat.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, dorinţa noastră este ca CEC să-şi menţină capacitatea de adaptare la condiţiile pieţei, respectiv la cerinţele consumatorilor, dar şi la eventuale modele care vor fi impuse în viitor.

Cerinţele de la noi, dar şi năzuinţele noastre sunt să ne dezvoltăm cât se poate de mult. Am demonstrat că putem să facem acest lucru. Am venit în bancă în momentul când avea 4,03% cotă de piaţă, iar acum ocupă între 7% şi 8% din piaţă. Acum opt ani, CEC Bank era pe locul 9-10 şi acum este în top 5. Avem resurse financiare, avem depozite suficiente ca să dăm în continuare credite mult mai multe, dar pentru acest lucru este nevoie de majorare de capital.

Noi am solicitat majorarea capitalului de foarte mult timp, a fost şi prevăzută în bugetul statului, în 2011, o majorare cu un miliard de lei, însă, din păcate, aceasta nu a putut fi făcută. Singura resursă prin care ne-am creat posibilitatea să creştem a fost profitul băncii şi, în anii de criză, noi am reuşit să creştem capitalul prin utilizarea profitului, cu circa 112 milioane de euro.

Subliniez că am certitudinea că ne vom putea adapta oricărui tip de schimbare, întrucât în ultimii opt ani am demonstrat că putem face unele modificări esenţiale cu specialiştii existenţi în Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi cu cei atraşi de la alte bănci. Cred că foarte important pentru viitorul acestei bănci este că se va putea adapta condiţiilor din piaţă.

Reporter: Mulţumesc!