False soluţii şi privatizări

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 26 septembrie 2012

Cornel Codiţă

Ceea ce se întîmplă cu Combinatului chimic de la Râmnicu Vîlcea pare o premieră. Spun premieră pentru că este prima "tele-novelă- în-direct- cu-peisaj-politic- şi-privatizare", din istoria tristă a României post- decembris­te. Mă grăbesc să spun că, în opinia mea, istoria noas­tră, nu doar cea prezentă, ci cea mai mare parte a ei, pendulează între tristă şi foarte tristă! Spun pare, pentru că, dincolo de interesul lui Dan Diaconescu de a creşte audienţa postului de televiziune care l-a făcut "om" şi, din postura de non-entitate a spaţiului public, l-a propulsat la statutul de "mare om politic" şi "inves­titor strategic", istoria acestei privatizări este doar copia palidă a atîtor altora. Doar un alt episod din mega-producţia care se joacă de douăzeci de ani: "Jaf, organizat şi alandala, asupra bunurilor aflate în proprietatea statului, ori sub controlul său, ca administrator unic sau deţinător al pachetului majoritar!". De la Galaţi, la Iaşi şi de la Reşiţa, la Bucureşti, trecînd prin multe alte frumoase locuri ale României, un număr considerabil de macro structuri de producţie industrială au urmat acelaşi drum critic către neant: au "beneficiat" de un management "inovativ şi plin de performanţă", care încasa salarii de milioane de euro pe an, pentru ca să nască şi să alimenteze cu contracte căpuşele prin care s-au scurs în buzunare particulare nu doar profiturile realizate ci, adesea, chiar şi valoarea producţiei vîndute, în timp ce în contabilitatea întreprinderii se acumulau, la dimensiuni astronomice, doar datoriile către bugetul statului şi/sau către alte entităţi economice deţinute de stat. Asta, pentru că statul, nu abstracţia din lozinci şi discursuri despre nimic, ci nişte oameni cît se poate de vii şi concreţi, cu nume, prenume şi cod numeric personal, aflaţi la putere, au îngăduit, au încurajat şi au profitat la rîndul lor de pe urma "rezultatelor" acestei scheme, fără să aibă nici o împuternicire, ori justificare legală. Cînd gaura a devenit atît de mare încît se zărea cu ochiul liber şi de pe Marte, a fost nevoie de o soluţie şi a început goana după "inves­titorul strategic". Ea începea, fără excepţie, cu informarea noastră, a plătitorilor calificaţi de oale sparte şi datorii faraonice ale statului, că el, Statul, "este un rău administrator", genetic!!!!, iar scoaterea la vînzare este "soluţia" pentru a pune capăt răului!!!! Cel mai convingător advocat al acestei "soluţii" a fost FMI, pe care toate guvernele României l-au angajat, cu bani frumoşi şi împrumuturi grase, să trimită la Bucureşti nişte păpuşi mecanice, capabile să recite o poezie cu doar două versuri: 1. Statul nu-şi poate permite să cheltuie mai mult decît încasează; 2. Statul nu-şi poate permite (nu are voie, chiar!) să susţină întreprinderi care-i aparţin şi produc pierderi masive; (pe cele care aparţin altora şi mai ales pe cele financiar-bancare cu capital străin, care au înregistrat pierderi, poate!!!, ba chiar e obligat să le ajute, în interesul stabilităţii mondiale, desigur!). În consecinţă, versul doi se termina întotdeauna cu imperativul, impus sub semnătură la cel mai înalt nivel: privatizaţi (vindeţi, adică!) sau muriţi! Ceea ce oamenii puterii au fost mai mult decît bucuroşi să facă, nu pentru că se temeau de FMI, ori pentru că ar fi crezut în "soluţiile sale neo-liberale", ci pentru că în tîrgurile de acest tip este loc destul pentru "paraîndărăt" gros, numai bun să rotunjească averile mai marilor şi atot-puternicilor zilei.

De ce susţin că aceste procedee şi malversaţiuni, începînd cu modul în care au fost administrate şi conduse economic întreprinderile cu capital majoritar de stat şi terminînd cu faimoasele noastre "privatizări", sunt false soluţii? Păi, e limpede ca lumina zilei! Mai întîi, ele nu au rezolvat cîtuşi de puţin problema statului, care, pe zi ce trece, se face din datornic, un datornic şi mai mare! Dacă "privatizările" de acest tip, ar fi fost soluţia mult căutată, n-ar mai trebui să se împrumute Ministerul Finanţelor în fiecare lună, trimestru, an, cincinal, deceniu şi veac de-acum în vecii vecilor, pentru ca să aibă bani în puşculiţă să plătească salariile angajaţilor statului, res­pectiv bruma de servicii sociale care mai există! Dacă FMI ar fi fost interesat ca România şi Guvernul ei să facă rost de bani, astfel încît el să fie sigur că-şi va încasa ratele scadente şi dobînzile la împrumuturile de zeci de miliarde pe care le-a acordat cu mare "generozitate", atunci ar fi fost primul interesat să găsească răspunsul sau măcar să dea o mînă de ajutor Guvernului României pentru a găsi răspunsul la întrebarea: Din ce producţie va face România încasări, pentru a-şi plăti datoriile? Ce investiţii strategice trebuie să facă pentru a-şi asigura o bază modernă şi competitivă de producţie? De ce infrastructură critică are nevoie? De ce investiţii în capital uman? Care sunt resursele principale pe care poate şi trebuie să le valorifice, în interesul visteriei proprii? Etc. Pentru că, fără producţie, nici chiar FMI-ul, cu toată liota lui de susţinători ai "politicilor neo-liberale", nu o să poată răspunde la întrebarea: din ce cîştigi, cît să trăieşti, ba încă să mai pui şi de o parte ca să-ţi plăteşti datoriile? Desigur, mai există o soluţie, cea care a fost propusă şi Greciei: să vîndă Guvernul ţara pe bucăţi chiar, teritoriul, insule şi acareturi, muzee şi colecţii istorice. S-ar fi găsit cumpărători!

Problema noastră, dacă mă uit bine din această perspectivă, este că stăm, deja, mai prost decît Grecia: noi nu avem nici măcar un Partenon!

Opinia Cititorului ( 3 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Fara a privi spre trecut cu mânie, departe de orice nostalgie fata de sistemul de odinioara (din care nu am facut parte) si eliberat fiind, cred, de orice pareri economice preconcepute de genul celor "impuse" imediat dupa '89 si devenite ulterior caracter de "lege", o parte din acest editorial imi reaminteste intr-un fel de hotararea lui Ceausescu de a lichida cu orice pret datoria externa.

    In prezent, un demers in acest sens este imposibil datorita disparitiei economiei reale romanesti.... 

    Faptul (sau fapta) e cam consumat deja, nu credeti, d-le Codita?

    Sunt convins ca pentru niste zone bine alese, mai pe la niste munti anume, mai pe la deal, s-ar gasi indata cumparatori; bunaoara, un judet ca Vasluiul vine ieftin de tot - 530000 hectare, la 1000 de euro hectarul, de-abia depaseste juma' de miliard... echivalentul unui prapadit de miliard de metri cubi de gaz, daca ma-ntelegeti, si sunt convins ca ma intelegeti. Samd.

    Intr-un fel, i-as da dreptate lui Basescu in ceea ce... 

    Conceptele economice se aplica si in cazul statelor suverane si de aici si cocluzia refretoare la falsele solutii. Grecii au mai fost sclavi de lux candva, istoria se repeta iar noi nu invatam din ea nimic sau chiar daca invatam avem puterea sa schimbam ceva? Cei mair si tari vor incerca sa te distruga daca nu le faci jocurile murdare. Oare cand statele suverane vor invata sa spuna nu falselor solutiilor?

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb