FGDB: "12% din populaţia bancarizată vrea credit în următoarele luni"

IOANA POPA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 22 august 2014

FGDB: "12% din populaţia bancarizată vrea credit în următoarele luni"

Doar 12% din populaţia bancarizată din România intenţionează să contracteze un anumit tip de credit în următoarele 12 luni, potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar realizat în prima parte a anului 2014.

Cei mai mulţi dintre respondenţi au estimat că vor lua un credit de nevoi personale fără ipotecă (5% dintre respondenţi), în timp ce doar 2% declară că au intenţia să contracteze un credit imobiliar sau ipotecar.

O proporţie semnificativ mai mare dintre cei care intenţionează să contracteze un credit imobiliar deţin în prezent economii sau investiţii şi au venituri lunare personale şi pe gospodărie peste medie, potrivit raportului.

FGDB susţine că aproape jumătate dintre respondenţi preferă să economisească decât să se împrumute atunci când doresc să facă o achiziţie al cărei cost depăşeşte veniturile lunare ale acestora. "Acest răspuns este oferit cu predilecţie de cei care au deja economii, indiferent că este vorba de numerar, depozite la termen sau conturi de economii, precum şi de cei care nu au credite", conform FGDB.

Locuitorii Capitalei deţin credite imobiliare sau ipotecare într-o proporţie mai ridicată decât restul ţării

O proporţie de 36% din totalul populaţiei bancarizate are în prezent credit, trei sferturi utilizând creditul de nevoi personale fără ipotecă, mai arată studiul FGDB.

Un procent mai mare dintre persoanele care au economii, fie că este vorba de numerar (49%) sau depozite la termen (51%) declară că nu au avut niciodată un credit. De asemenea, semnificativ mai puţine persoane care economisesc, în numerar sau prin depozite la termen, afirmă că au un credit în prezent.

Raportul precizează: "Semnificativ mai multe persoane din zona Banat-Crişana-Maramureş folosesc credite de nevoi personale, comparativ cu totalul populaţiei investigate, în timp ce locuitorii Capitalei deţin credite imobiliare sau ipotecare într-o proporţie mai ridicată decât restul ţării (29% dintre respondenţii din Bucureşti, comparativ cu 12% în total)".

Persoanele care apelează la credite de nevoi personale au în marea majoritate a cazurilor un singur împrumut (76% dintre respondenţi), în timp ce doar 22% din populaţia intervievată are 2 sau mai multe credite.

Pentru cele mai multe credite, peste 90% dintre persoanele chestionate optează pentru moneda naţională, euro fiind a doua monedă preferată de aceştia. Excepţie fac creditele imobiliare sau ipotecare, 73% dintre respondenţi alegând să se împrumute în euro, în timp ce doar 34% iau un credit în lei, iar 14% preferă francul elveţian.

Persoanele care declară că nu au încredere în bănci sunt cele care au mai degrabă credite

Cardul de debit este cel mai frecvent întâlnit produs bancar, aproape 80% din respondenţi declarând că deţin un astfel de produs, potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), realizat în prima parte a anului.

Încrederea în bănci pare să fie legată de produsele bancare pe care le are populaţia. FGDB precizează: "Cei care deţin într-o proporţie mai mare conturi curente sau de economii, precum şi Internet Banking sunt şi cei care au mai multă încredere în bănci decât media, în timp ce persoanele care declară că nu au încredere în bănci sunt cele care au mai degrabă credite. O parte semnificativ mai mare din populaţia de peste 55 de ani are conturi de economii (19% comparativ, cu 10% pentru totalul populaţiei).

Dintre produsele financiare pe care cetăţenii le deţin, asigurările de viaţă sunt întâlnite în 13% din cazuri, urmate de pensiile facultative. Acestea din urmă sunt mai frecvente în Bucureşti (14%, comparativ cu 7% per total) şi în cazul persoanelor cu studii superioare (13%).

Conform FGDB, 58% din participanţii la studiu s-au declarat oarecum mulţumiţi de situaţia financiară a gospodăriei. Mai mulţumiţi decât media de situaţia financiară a gospodăriei sunt cei care au deja economii (în numerar şi/sau la bănci), dar şi cei care intenţionează să economisească în următorul an.

Aceeaşi categorie de respondenţi arată optimism şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei financiare a gospodăriei în următoarele 12 luni.

Situaţia financiară a gospodăriei a rămas relativ neschimbată faţă de anul precedent

Majoritatea respondenţilor afirmă, potrivit FGDB, că situaţia financiară a gospodăriei a rămas relativ neschimbată faţă de anul precedent.

Raportul mai precizează că, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei financiare a gospodăriei în următoarele 12 luni, se observă o notă de optimism: "Astfel, faţă de 18% din participanţii la studiu care au declarat că situaţia actuală a gospodăriei este ceva mai bună/mult mai bună decât acum un an, 30% se aşteaptă ca situaţia gospodăriei proprii să fie ceva mai bună/mult mai bună comparativ cu anul în curs".

Dificultatea achitării facturilor lunare - cea mai importantă problemă financiară a populaţiei

Cea mai importantă problemă financiară a populaţiei este legată de dificultatea achitării facturilor lunare, semnalată de către 27% dintre respondenţi, potrivit FGDB.

Studiul menţionează: "Acest fenomen ar putea fi corelat cu scăderea veniturilor din anii precedenţi, studiul anterior al FGDB (n.r. 2010) relevând o reducere a veniturilor pentru 43% dintre respondenţii de la acea dată.

Comparativ cu 2010, în 2013 doar 21% dintre respondenţii din mediul urban au declarat că au suferit o reducere a veniturilor. Problema este mai accentuată în Muntenia (29%) şi pentru persoanele cu vârste între 45 şi 54 de ani (28%).

Scăderea medie a venitului pentru persoanele care au suferit acest lucru în ultimele 12 luni a fost de 27%. Pe de altă parte, 11% dintre respondenţi au consemnat o majorare a veniturilor, creşterea medie fiind de 17%.

De creşteri ale venitului în ultimul an s-au bucurat mai ales locuitorii din Transilvania (17% comparativ cu 11% per total eşantion)".

59% dintre respondenţi au declarat că au un loc de muncă, doar o treime din ei fiind siguri de acesta. Procentul celor care sunt foarte siguri de locul de muncă este mai ridicat în rândul populaţiei cu venituri mai mari (46% din persoanele cu venituri individuale lunare de peste 1.980 lei se simt foarte sigure de locul de muncă), conform FGDB.

Sentimentul siguranţei locului de muncă este mai pronunţat în cazul persoanelor care au deja economii sau au economisit în ultimele 12 luni (44% sunt foarte siguri de locul de muncă), precum şi la persoanele care intenţionează să economisească în următoarele 12 luni.

O cincime din populaţia bancarizată are economii

Aproximativ o cincime din populaţia bancarizată are economii, mai arată studiul FGDB, care menţionează: "Proporţia celor care au economii nu pare să difere semnificativ între mediul urban şi cel rural. De asemenea, comparativ cu studiul din 2010, procentul persoanelor din mediul urban care economisesc a rămas relativ neschimbat. Au economii într-o proporţie mai mare decât media cei care ştiu că depozitele la bănci sunt garantate (27%), precum şi cei care ştiu că FGDB plăteşte compensaţii în cazul falimentului unei bănci (29%)".

Cea mai mare parte din banii economisiţi de populaţia bancarizată din România provin, potrivit FGDB, din salarii sau pensii. În majoritatea cazurilor, atât economiile, cât şi investiţiile pe care le au respondenţii sunt deţinute în comun cu un alt membru al gospodăriei.

FGDB precizează: "22% din totalul populaţiei bancarizate a făcut economii în ultimul an. Dintre cei care au economii, 71% au economisit şi în ultimele 12 luni, iar dintre cei care au economii la bănci, 67% au economisit în ultimele 12 luni. Procentul este chiar mai mare în rândul celor care nu-şi ţin economiile la bănci, acest lucru semnificând faptul că economiile recente sunt făcute mai degrabă în numerar.

În ultimele 12 luni au economisit în procent mai mare persoanele care au încredere în bănci (30%), cei care ştiu că depozitele sunt garantate (27%), precum şi cei care nu au credite (26%)".

500 de lei, suma medie economisită lunar, anul trecut

Suma medie economisită lunar în 2013 este de peste 500 lei, în creştere uşoară faţă de 2010. Studiul FGDB spune: "Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care au pus bani deoparte în anul 2013 au economisit lunar o sumă sub 300 lei, existând o discrepanţă mare între categoriile de respondenţi care au declarat că au economisit o sumă de până la 100 lei şi cei care au declarat o sumă lunară economisită de peste 800 lei".

În medie, aproximativ 20% din venitul lunar este pus deoparte.

Comparativ cu alte zone, Transilvania este regiunea în care populaţia reuşeşte să pună deoparte un procent semnificativ mai mare din venitul lunar. Dintre cei care au economisit în ultimul an, circa 30% au pus deoparte o sumă mai mare decât în 2012, principalul factor fiind majorarea veniturilor, în timp ce 25% au economisit mai puţin din cauza creşterii cheltuielilor curente.

În acest an, 42% din populaţia bancarizată intenţionează să economisească în 2014, motivul invocat de majoritatea respondenţilor fiind lipsa de siguranţă faţă de viitorul apropiat.

Veniturile mici şi creşterea cheltuielilor curente sunt principalii factori care împiedică populaţia să pună bani deoparte. În comparaţie cu media ultimilor 2 ani, doar 1 român din 4 estimează că va economisi mai mult în 2014.

Cei care au economii declară într-o proporţie mai ridicată că vor economisi mai mult în 2014 (34%), potrivit FGDB. De asemenea, un procent mai mare dintre cei care au economisit în ultimele 12 luni estimează că vor economisi mai mult în 2014 (38%).

Estimările optimiste în privinţa economiilor viitoare sunt mai frecvente şi în rândul celor care declară că au încredere în bănci, precum şi în cazul celor care nu au avut niciodată un credit (32%), mai precizează FGDB.

Aproape două treimi din populaţia bancarizată ştiu că banii depuşi la bancă sunt garantaţi, proporţia fiind de 86% în rândul celor care au economii la bănci. Gradul de informare asupra acestui subiect este similar atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Într-o ierarhie a instrumentelor de economisire utilizate în ultimul an, pe primul loc se află numerarul (50%), urmat de depozitele la termen (26%) şi conturile de economii (19%).

Raportul menţionează: "Metodele utilizate în ultimele 12 luni reflectă strategii de economisire destul de diferenţiate. Astfel, cei care nu au economii declară într-o proporţie mai mare (70%) că au economisit totuşi în numerar în ultimele 12 luni. Este de presupus că aceştia au cheltuit deja economiile, ceea ce sugerează o strategie de economisire pe termen scurt.

Pe de altă parte, cei care nu au economii la bănci declară într-o proporţie mai mare că au economisit în numerar în ultimele 12 luni (86%), fiind de presupus că numerarul este atât o metodă de economisire pe termen scurt, cât şi singura metodă utilizată de cei care o folosesc pentru a economisi. În susţinerea acestei ipoteze vine şi faptul că, în cazul persoanelor care au economii în numerar, următoarea metodă de economisire folosită (contul de economii) întruneşte sub 5% din menţiuni.

Depozitele la termen şi conturile de economii sunt metode preferate, în mod evident, de cei care au economii la bănci (46%, respectiv 32% declarând că au folosit aceste metode în ultimele 12 luni), ceea ce sugerează un comportament de economisire pe termen mai lung. Separarea metodelor de economisire este foarte clară, cei care au economii la bănci utilizând într-o măsură semnificativ mai mică numerarul ca metodă de economisire adiţională (sub 25%). De asemenea, persoanele care nu ştiu că depozitele la bănci sunt garantate au folosit într-o măsură semnificativ mai mare numerarul ca metodă de economisire în ultimele 12 luni.

În ceea ce priveşte intenţia de a utiliza anumite instrumente de economisire, tiparele descrise mai sus se repetă cu destul de multă fidelitate, sugerând un model al comportamentului de economisire viitor relativ similar cu cel prezent.

Conturile de economii sunt preferate într-o măsură mai mare de persoanele cu studii superioare (34%). Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani aleg într-o proporţie mai mare depozitele la termen (34% faţă de 19% preferinţă pentru aceste instrumente per total eşantion)".

O treime din populaţia bancarizată consideră numerarul drept cel mai sigur instrument de economisire

33% din populaţia bancarizată consideră numerarul drept cel mai sigur instrument de economisire, această percepţie aparţinând cu precădere persoanelor fără economii la bănci, cu un grad scăzut de informare despre bănci şi garantarea depozitelor, precum şi respondenţilor care nu au încredere în bănci, conform FGDB.

Raportul mai spune că persoanele care au economii la bănci, care au încredere în instituţiile de credit şi care posedă informaţii despre garantarea depozitelor consideră depozitele la termen ca fiind cele mai sigure instrumente de economisire.

În ceea ce priveşte cele mai profitabile metode de investire, populaţia bancarizată din România plasează pe primul loc investiţiile în terenuri şi locuinţe (cu 29% din menţiuni, din care 26% în mediul rural şi 30% în mediul urban), o schimbare faţă de studiul din 2010, când această metodă înregistra doar 19% din menţiuni.

Majoritatea populaţiei bancarizate din România prezintă aversiune faţă de risc, preferând să minimizeze riscul chiar dacă va obţine un câştig mai redus. Înclinaţia spre risc este mai mare în rândul persoanelor care nu au economii la bănci (19%), precum şi al celor care nu au avut niciodată un credit (12%). Tinerii sunt o altă categorie dispusă la asumarea de riscuri pentru obţinerea unor câştiguri mai mari, potrivit FGDB.

Moneda preferată pentru economisire este leul, urmată la distanţă de euro. Principalul motiv pentru care populaţia alege să economisească în lei este faptul că aceasta este moneda în care încasează veniturile din care reuşesc să pună bani deoparte.

Majoritatea celor care economisesc nu folosesc un termen fix pentru economii sau investiţii, preferând să poată dispune oricând de bani.

Principalele trei motive pentru care românii aleg să pună bani deoparte sunt, conform FGDB, asigurarea faţă de situaţiile neprevăzute, ajutarea familiei şi pentru rezolvarea problemelor de sănătate.

Românii din mediul rural economisesc într-o măsură mai mare cu scopul de a-şi ajuta familia (42%) sau pentru a renova o locuinţă (18%). Motivul creării rezervelor pentru viitor este invocat în special de cei care folosesc depozitele la termen şi conturile de economii (87%, respectiv 83%).

Doar 10% din populaţia bancarizată a declarat că a lichidat un cont de economii sau un depozit în ultimele 12 luni. Majoritatea celor care au decis acest lucru au avut de suportat o cheltuială urgentă.

Peste jumătate dintre cei care şi-au mutat economiile în alt depozit sau cont de economii au căutat o dobândă mai mare.

În cazul în care ar dispărea toate veniturile gospodăriei, 4 din 10 români nu ar putea trăi din economii mai mult de o lună, în timp ce perioada medie pe care populaţia bancarizată din România poate subzista fără să se împrumute este de 3,7 luni.

Cei mai mulţi români aleg să se împrumute de la rude şi prieteni atunci când apar cheltuieli mari, neprevăzute.

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
raobooks.com
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
chocoland.ro
arsc.ro
domeniileostrov.ro
leonidas-universitate.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9765
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7768
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3054
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9853
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.3538

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb