FINANŢAREA EUROPEANĂ EDIŢIA A VI-A / JANUSZ LEWANDOWSKI, COMISARUL EUROPEAN PENTRU BUGET: "Îmbunătăţirea absorbţiei, esenţial legată de problema capacităţii administrative a României"

Reporter: Stimate domnule co-misar Lewandowski, care sunt, în opinia dumneavoastră, soluţiile pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene în perioada 2014-2020, în statele membre cu probleme, precum România?

Janusz Lewandowski: Cred că îmbunătăţirea managementului şi absorbţiei fondurilor europene este esenţial legată de problema fundamentală a capacităţii administrative a României. Capacitatea administrativă s-a dovedit a fi un element crucial de blocaj în absorbţia din cadrul programelor în derulare, finanţate în perioada 2007-2013. Iar gradul de absorbţie trebuie majorat substanţial. Îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de licitaţii publice este, de asemenea, un alt element cheie pentru creşterea absorbţiei.

Probabil este mult loc de îmbunătăţire în sistemul de management al fondurilor europene. Este nevoie de o reducere mai mare a poverii birocratice prin reorganizarea şi simplificarea procedurilor, coordonarea trebuie să fie mai bună la toate nivelurile, iar capacităţile administrative trebuie întărite în tot sistemul, inclusiv pentru beneficiari.

Trebuie să adaug că, pentru programarea 2014-2020, unul din principalele criterii este impactul concret al proiectului. Cu alte cuvinte, proiecte cu finanţare europeană trebuie să aibă un impact concret, tangibil şi rapid. Fiecare program va avea "pietre de hotar" şi ţinte, care vor fi supuse unor evaluări intermediare.

Reporter: Cum comentaţi evoluţia României în absorbţia fondurilor? România a avut şi mai are probleme în atragerea banilor alocaţi pentru perioada 2007-2013. Acum rata de absorbţie este de circa 35%. Este un rezultat bun sau rău?

Janusz Lewandowski: O asemenea rată de absorbţie nu este aşa bună, dar s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de 2013. Cu toate acestea, provocarea reală va fi ca România să utilizeze corect restul de 65% din fondurile disponibile până la finalul anului viitor, când expiră termenul limită. Un factor cheie în acest moment este ca autorităţile să se asigure că proiectele contractate sunt efectiv implementate astfel încât absorbţia finală să fie cât mai mare, iar investiţiile să fie calitative.

Reporter: Care sunt instrumentele potrivite prin care putem monitoriza şi controla mai bine modul de cheltuire a fondurilor europene?

Janusz Lewandowski: În primul rând ţin să menţionez un aspect foarte important: erorile de cheltuire şi fraudarea fondurilor europene reprezintă un procent mic. Conform Curţii de audit, rata erorilor tehnice este între 4 şi 6% din totalul plăţilor efectuate din bugetul european, iar fraudele sunt între 0,25% şi 0,5% din totalul plăţilor. Aşa că 95% din fondurile europene sunt cheltuite corect.

Evident că asta nu înseamnă că totul este perfect şi că nu mai avem nimic de îmbunătăţit. Dimpotrivă. Rolul Comisiei este să caute mereu modalităţi de îmbunătăţire pentru fondurile cheltuite în Europa. Cu toate acestea, statele membre nu pot solicita reduceri de personal şi diminuări de buget în instituţiile europene, dar şi o performanţă mai bună în monitorizarea cheltuirii resurselor.

Una din cele mai bune metode de a reduce rata erorilor este să simpifici regulile pentru proiectele finanţate. Curtea de audit susţine că motivul principal al erorilor este complexitatea regulilor.

De aceea, prioritatea mea a fost simplificarea regulilor de accesare a fondurilor europene. Am reuşit să introducem în programarea 2014-2020 peste 120 de măsuri de simplificare a regulilor de finanţare. Astea sunt veşti bune pentru afacerile, oraşele, regiunile, oamenii de ştiinţă şi studenţii din România, care depind de fondurile europene.

În noul exerciţiu financiar 2014-2020, focusul a fost pus pe definirea regulilor şi programelor într-un mod în care va reduce erorile şi va asigura o mai bună calitate a banilor cheltuiţi.

Regulile mai simple sunt mai uşor de respectat şi verificat. De aceea regulile şi procedurile au fost simplificate în noua programare pentru 2014-2020. De exemplu, din acest an, regulile de eligibilitate vor fi armonizate pentru toate tipurile de fonduri. Astfel, toţi beneficiarii dintr-un singur proiect vor primi decontări în baza regulei plăţii unice, cu excepţia entităţilor non-profit din inovare. Costurile indirecte vor fi decontate tot printr-o singură rată.

Reporter: Pot fi băncile implicate mai mult în finanţarea fondurilor europene?

Janusz Lewandowski: Sunt noi posibilităţi create în cadrul programelor din noua alocare financiară, astfel încât să creştem impactul fondurilor europene prin instrumente financiare: împrumuturi, garanţii pentru credite şi o varietate de instrumente de atenuare a riscurilor, care pot fi folosite mai mult în următorii şapte ani. Aceste instrumente vor fi implementate în cooperare cu Banca Europeană pentru Investiţii, Fondul European pentru Investiţii şi băncile naţionale. Scopul acestor instrumente este să se adreseze anumitor probleme din piaţă şi din finanţarea sectorului privat, din sectoare precum IMM-uri, cercetare, proiecte de dezvoltare, eficienţă energetică şi infrastructură cheie.

Un exemplu în acest sens este iniţiativa CE pentru IMM-uri, care va susţine creditele acordate IMM-urilor afectate de criză prin garantarea parţială a împrumuturilor şi prin instrumente specifice de securizare. Studiile arată că un euro garantat prin bugetul european ajută IMM-urile să atragă 15 euro din împrumuturi bancare. Condiţionate de evaluări de fezabilitate şi de cele mai bune opţiuni pentru astfel de instrumente, băncile ar putea juca un rol important în punerea în aplicare a acestor instrumente în statele membre. În România există o experienţă limitată în domeniu.

Reporter: Competitivitatea este o mare problemă pentru industria europeană. Sunt suficiente fonduri europene alocate pentru creşterea competitivităţii în 2014-2020?

Janusz Lewandowski: Trebuie să subliniez că în draft-ul de buget pentru 2015, pe care l-am prezentat pe 12 iunie 2014, cea mai mare parte a banilor merg către sectoare precum cercetare, reţele energetice şi de transport interstatale, iniţiativa europeană pentru tineri, care vor impulsiona creşterea economică a Europei şi a locurilor de muncă (+29,5% comparativ cu 2014).

Este adevărat că sumele totale disponibile sunt sub nivelul propus iniţial de Comisie. Cu toate acestea sumele prevăzute vor creşte cu 37% decât cele din programarea financiară anterioară.

Pentru România, propunerile actuale pentru alocarea financiară ar putea aduce mai multe măsuri pentru susţinerea competitivităţii prin investiţii în cercetare, dezvoltare şi inovare, şi ar putea susţine mai mult IMM-urile.

Reporter: În opinia dumneavoastră, este un echilibru între fondurile alocate industriei şi cele pentru protecţia mediului şi eficienţa energetică?

Janusz Lewandowski: Nu cred că trebuie neapărat să alegem între creşterea economică şi protecţia mediului. Ambele merg mână în mână. În viitoarea politică, priorităţile de mediu vor fi prezente în toate instrumentele de finanţare din fonduri europene, inclusiv agricultura, coeziunea, cercetarea şi inovarea. Această abordare va demonstra că ambele obiective pot fi atinse.

Echilibrarea finanţărilor este parte din discuţiile aflate în derulare între autorităţile române şi Comisie, în contexul acordului de parteneriat. Este important ca alocările să răspundă ţintelor strategiei Europei până în 2020 dar şi provocărilor specifice cu care se confruntă România.

În plus, respectarea standardelor de mediu şi eficienţă energetică nu este perceput ca un cost adiţional ci ca parte intrinsecă a unei competitivităţi îmbunătăţile şi sustenabile, în special în sectorul industrial.

Reporter: Vă mulţumesc!