Firma lui Piperea va primi 35.000 de euro lunar, în timpul insolvenţei RADET

Administratorul judiciar Rom-Insolv SPRL va primi un onorariu lunar de 35.000 de euro/lunar plus TVA, pentru perioada de observaţie (de la data deschiderii procedurii de insolvenţă şi până la data intrării în perioada de reorganizare) la Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), potrivit votului creditorilor RADET de la finalul săptămânii trecute.

Tribunalul Bucureşti a admis, în luna octombrie a anului trecut, cererea de intrare în insolvenţă a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET).

RomInsolv susţine că o eventuală reorganizare a activităţii RADET este posibilă doar în condiţiile în care vor fi implementate cumulativ un număr de măsuri absolut necesare, ale căror efecte pot fi vizibile în termen scurt, sau cu efecte lente, de durată (măsuri care necesită investiţii majore, de ordin tehnic). În esenţă, măsurile pe termen scurt vizează trei obiective majore: stabilizarea clienţilor, echilibrarea financiară a regiei şi transformarea regiei în societate comercială, condiţie obligatorie pentru a obţine autorizaţiile şi licenţele de funcţionare ca operator al sistemului de termoficare al municipiului Bucureşti.

Raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei RADET precizează că Regia şi-a desfăşurat activitatea, cel puţin în ultimii ani, într-un context economico-financiar dificil, marcat de lipsa acută de disponibil ce i-a afectat capacitatea de a-şi îndeplini într-un mod corespunzător obiectul său de activitate.

Documentul menţionează: "Cu toate acestea, având în vedere importanţa strategică pe care o presupune transportul, producerea, distribuţia şi furnizarea de energie termică către clienţii casnici şi noncasnici, puternicul caracter social al activităţii a avut întâietate în faţa dificultăţilor financiare. Altfel spus, continuarea activităţii RADET Bucureşti, administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, a fost considerată imperios necesară. Ţinând cont de componenta socială importantă pe care o implică activitatea RADET Bucureşti, continuarea serviciilor de furnizare a energiei termice, chiar şi într-un context financiar instabil, a reprezentantat o măsură care s-a luat în vederea protejării siguranţei şi sănătăţii celor peste un milion de locuitori ai Capitalei, chiar dacă o astfel de măsură a însemnat creşterea continuă a datoriilor".

În cifre, sistarea furnizării de energie termice de către RADET Bucureşti ar fi însemnat ca peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, care trăiesc în peste 8500 de blocuri şi imobile, să rămână fără căldură şi apă caldă, potrivit Raportului care menţionează că luarea unei astfel de decizii ar fi produs, fără urmă de îndoială, o criză puternică la nivelul populaţiei bucureştene, care ar fi putut rămâne, de exemplu, în toiul iernii, fără căldură şi apă caldă.

Documentul precizează: "Continuarea unei activităţi deficitare din punct de vedere economico-financiar a fost «soluţia de avarie», care a permis ca în tot acest timp să se evite provocarea unei crize de ordin social, cu repercusiuni negative asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor din Bucureşti. Totodată, amintim faptul că RADET Bucureşti furnizează servicii şi pentru aproximativ 5400 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici. Pentru toţi aceşti consumatori, sistarea furnizării de energie termică ar fi putut crea importante blocaje în ceea ce priveşte desfăşurarea într-un mod corespunzător a activităţii pe care aceştia o desfăşoară, dar şi pierderi semnificative din punct de vedere economic".

În opinia administratorului judiciar, în prezent, nu sunt constituite premisele cu privire la formularea unei cereri de atragere a răspunderii personale patrimoniale faţă de administratorul şi conducerea Regiei. "În situaţia în care apar alte documente şi informaţii noi cu privire la activitatea RADET BUCUREŞTI, vom completa în mod corespunzător raportul cu informaţiile, concluziile şi propunerile care se impun", mai spune Raportul.

• Raport: "Instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei termice au un grad avansat de uzură"

Administratorul judiciar RomInsolv mai precizează că sistemul de termoficare bucureştean este vechi, în sensul că instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei termice au un grad avansat de uzură, peste 80% având o vechime în funcţionare de peste 20 de ani, cu consecinţe în coroziunea reţelelor primare şi secundare, pierderi de agent termic prin neetanşeitate şi de căldură în sistem, pierderile totale crescând de la 21,24% în 2005 la 27,56% în anul 2015, din care energia termică înglobată în apă de adaos pentru funcţionarea proprie a reţelelor de transport reprezintă circa 2,8 -4,8% din energia total cumpărată, din cauza vechimii mari a conductelor de transport.

De asemenea, sistemul de termoficare este mult supradimensionat atât faţă de necesarul actual de consum, cât şi faţă de trendul consumului, astazi fiind utilizat la 30% din capacitate, mai spun specialiştii RomInsolv, adăugând: "Din informaţiile puse la dispoziţie, sistemul pierde anual între 1,3 şi 1,5 milioane de Gcal şi, pe fondul diminuării cantităţilor de energie termică vândută, nu poate asigura etanşarea termică şi menţinerea pierderilor tehnologice de agent termic la un nivel rezonabil care să menţină Regia profitabilă. Pierderile de agent termic implică creşterea tuturor cheltuielilor din aval: cheltuielile cu materiile prime şi materiale, cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu prestaţiile externe, aferente agentului termic pierdut. Impactul financiar estimat în anul 2015, doar pentru pierderile efective de agent termic şi apa de adaos, a fost de 129.084.277 lei, iar impactul cumulat estimat în perioada analizată 01.01.2013 - 30.06.2016 a fost de 398.274.974 lei".

De asemenea, raportul mai spune că lucrările de reparaţii şi întreţinere în vederea menţinerii în funcţiune a sistemului de termoficare (lucrări de tip preventiv, programate) au fost insuficiente, în linie cu fondurile disponibile pentru acest tip de lucrări, iar lucrările de investiţii în reţea au fost puţine şi nu au fost subordonate unui masterplan destinat rezolvării pe termen lung a pierderilor din sistemul centralizat de termoficare, pe zone funcţionale.

Documentul precizează: "Dificultăţile în recuperarea creanţelor au generat provizioane şi au influenţat negativ, pe de o parte, rezultatul din contul de profit şi pierderi, pe de altă parte au provocat lipsa lichidităţilor necesare plăţii datoriilor scadente. În acest context, menţionăm suma de 715.352.764 lei înregistrată în contul 445 «Subvenţii» ca subvenţie pentru compensarea creşterii neprevizionate a preţurilor la combustibilii utilizaţi pentru producerea energiei termice livrate populaţiei, în perioada 2007-2011, sumă neachitată pentru care s-a creat provizion la sfârşitul anului 2011 şi sumele neachitate de PMB în urma protocolului HCGMB424/2008 încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET Bucureşti, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Electrocentrale Bucureşti SA şi Sucursala Electrocentrale Bucureşti în valoare de 258.969.243 lei pentru care nu s-a creat provizion, dar a căror neîncasare a afectat cash-flowul Regiei. Impactul total al sumelor neîncasate din subvenţii se ridică la 974.322.007 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile pe care Regia a trebuit să le plătească furnizorilor de agent termic.

Subvenţiile încasate cu întârziere sau incomplet au generat obligaţii de plată pentru despăgubiri legale (penalităţi de întârziere) către furnizorii de energie termică, în condiţiile în care, au avut un impact semnificativ în apariţia stării de insolvenţă, valoarea penalităţilor şi dobânzilor în anul 2015 fiind de 266.534.000 lei, iar impactul cumulat între 01.01.2013 şi 30.06.2016 este de 883.498.443 lei. Este totuşi de remarcat că în ultima perioadă subvenţia este încasată lunar, fapt ce a condus la creşterea predictibilităţii actului de management în RADET şi, respectiv, pentru principalii noştri furnizori.

Aplicarea distructivă, fără a însănătoşi anterior o relaţie comercială născută pe fundamente economice greşite, a principiului privind calculul penalităţilor de întârziere şi stingerea lor cu prioritate, a creat un cerc vicios între RADET şi ELCEN în care prima plăteşte lunar penalităţi de întârziere, în timp ce facturile curente rămân nestinse, mărind în fiecare lună baza de calcul pentru noi penalităţi de întârziere care, la rândul lor, este necesar a fi achitate cu prioritate.

Acesta este motivul pentru care, deşi RADET a achitat în ultimii doi ani, către ELCEN, mai mult cu aproximativ 150.000.000 lei decât valoarea cantităţii de energie facturată, conform prevederilor contractactuale, aceşti bani au fost alocaţi pentru stingerea penalităţilor de întârziere, facturile de energie au rămas neachitate, iar ELCEN a continuat să solicite penalităţi de întârziere.

Bugetul de venituri şi cheltuieli a fost aprobat, pe întreaga perioadă analizată, cu un deficit de aproximativ 10%, datorat în principal datoriilor istorice către Electrocentrale Bucureşti".

Raportul mai spune că nu au fost realizate veniturile programate cauzate în principal de scăderea cantităţii de energie termică livrată care a avut drept cauze reducerea consumului de energie termică pentru încălzire şi apă caldă, de la 8.990.492 Gcal în anul 1998 la 3.687.554 Gcal în anul 2015, ca efect al reducerii numărului de consumatori prin debranşare sau economie, a schimbării climei şi, nu în ultimul rând, a reabilitării termice a imobilelor.

De asemenea, există pierderi, potrivit RomInsolv, provocate de diferenţa de tarif la energia termică furnizată populaţiei în vederea menţinerii în funcţiune a sistemului de transmitere: "Impactul cumulat al diferenţelor dintre tarifele aprobate de ANRSC şi cele aprobate prin HCGMB, între 01.03.2012 şi 31.10.2016 este de 131.428.322 lei. Datoriile comerciale acumulate nu au acoperire în active care să fie valorificate, iar ratele lente de rotaţie a activelor Regiei au condus la imposibilitatea achitării datoriilor la termenele scadente. Datoriile totale ale Regiei sunt de 3.891.087.664 lei în anul 2016, iar activele totale aparţinând Regiei (fără activele din patrimoniul public) sunt de doar 494.541.623 lei".

RomInsolv spune că există posibilităţi reduse de a face faţă obligaţiilor de plată (totalul datoriilor pe termen scurt situându-se între 3.359.500.763 lei în 2013 şi 3.891.087.664 lei la 30.06.2016) şi susţinerea activităţii din fonduri proprii, capitalurile proprii înregistrând valori negative pe tot parcursul perioadei, ceea ce denotă existenţa unui risc de insolvabilitate: "Astfel, capitalurile proprii au înregistrat valori negative (între -2.393.975.650 lei în anul 2013 şi - 3.410.875.352 lei pe 30.06.2016) pe fondul înregistrării unui rezultat net al exerciţiului negativ (pierderile situându-se între 289.429.868 lei în 2014 şi 429.064.767 lei în anul 2015)".

O altă cauză a insolvenţei este volumul scăzut al disponibilităţilor băneşti (fluxul de numerar degajat din activităţile de exploatare în decursul anului 2015 a fost de 22.481.665 lei, în timp ce fluxul total de numerar a suferit o descreştere de 240.252 lei în 2015, în condiţiile în care datoriile pe termen scurt, cu scadenţa sub un an de zile, au fost de 3.891.051.194 lei la sfârşitul anului 2015) a condus implicit la posibilităţi reduse de a face faţă datoriilor scadente, neachitarea acestora conducând la dificultăţi de ordin finanicar, agravând astfel situaţia financiară a societăţii debitoare.

De asemenea au avut loc popriri succesive asupra unor sume care reprezintă între 50% - 100% din încasările Regiei pe parcursul anului 2015.

Raportul precizează: "Structura financiară este dezechilibrată în condiţiile care datoriile pe termen scurt, de exploatare, reprezintă 99% din totalul datoriilor Regiei, în condiţiile în care imobilizările se amortizează pe parcursul mai multor ani şi deţin 87% din totalul activului Regiei. O structură financiară solidă, cu precădere în condiţiile unor rate de rotaţie a activelor ridicate ca valoare, ar fi presupus o acoperire a activelor permanente cu resurse pe termen mijlociu şi lung, pentru a putea face faţă angajamentelor de plată scadente. Analizând bilanţul prin elementele acestuia pe termen scurt, la sfârşitul anului 2015, datoriile cu scadenţa sub un an erau de 3.905.882.660 lei, în timp ce activele circulante, cu un ciclu presupus de rotaţie sub un an, erau de doar 206.424.584 lei, acestea neputând, în mod evident, susţine volumul datoriilor exigibile sub un an".

Regia are datorii de 3,6 miliarde de lei către ELCEN