FLORIN GEORGESCU, BNR: "Legea dării în plată creşte necesarul de capital al băncilor"

Simpla publicare a Legii dării în plată în Monitorul Oficial conduce la creşterea necesarului de capital al instituţiilor de credit, a spus, ieri, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), apreciind că doar riscul ca debitorul să nu-şi mai plătească datoria obligă băncile la calcularea de capital suplimentar.

În acest context, oficialul Băncii Centrale a subliniat, citat de Agerpres, că instabilitatea legislativă poate provoca majorarea ratei de neperformanţă în sistemul bancar.

Florin Georgescu a menţionat: "Sunt câţiva factori care pot conduce la creşterea ratei de neperformanţă în sistemul bancar românesc. Principalul factor se referă la impredictibilitatea cadrului legal. Avem recenta Lege a dării în plată, aprobată în aprilie şi intrată în vigoare pe 13 mai", continuând: "Măsurile pe care le-a luat BNR pentru ca băncile să îşi reflecte în contabilitate, în rezultatele financiare şi în structura portofoliului în mod corect efectele acestei legi se referă la monitorizarea aplicării corecte a regulamentului European 575/2013, care obligă la calcularea de capital suplimentar, cerinţe de capital suplimentare pentru riscul de credit, riscul de contrapartidă, riscul ca debitorul, beneficiind de această lege, să nu-şi ramburseze integral obligaţiile contractate. Astfel, se schimbă statutul expunerii către debitorii din această zonă, de credite imobiliare, şi se cere băncii mai mult capital pentru că s-a expus către un debitor care poate beneficia de această lege specială. Această situaţie este numai că a apărut legea în Monitorul Oficial".

Conform domnului Georgescu, BNR a iniţiat întâlniri cu cei patru mari auditori financiari din ţara noastră, concluzia fiind că, dacă un debitor notifică banca referitor la darea în plată, notificarea constituie un eveniment care declanşează pierdere în patrimoniul băncii, creanţa nu se mai realizează integral faţă de ce este reflectat în contabilitate şi, potrivit regulilor contabile internaţionale, se solicită provizioane suplimentare pentru aceste active imobiliare depreciate, ceea ce creează un impact negativ asupra profitabilităţii şi a capacităţii viitoare de creştere a capitalului de către bănci.

Georgescu a subliniat că, pe termen scurt, pentru a ţine sub control nivelul creditelor neperformante, trebuie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea cadrului naţional legislativ, racordat total la regimul legislativ din UE, "nu să avem originalităţi contraproductive".

În acelaşi timp, şi băncile trebuie să asigure un echilibru corect între dorinţa de îmbunătăţire rapidă a calităţii bilanţurilor şi relansarea activităţii de creditare, mai spune prim-viceguvernatorul BNR.

Pe termen lung, băncile trebuie "să manifeste responsabilitate în creditare, concomitent cu un management solid al riscurilor, pentru a evita acumularea de noi solduri de credite neperformante", a conchis domnia sa.

• Isărescu estimează că rata neperformantelor va continua să scadă

Banca Naţională a României a adoptat unele măsuri care au condus la stabilizarea situaţiei în sistemul bancar şi la reducerea ratei creditelor neperformante (NPL), după cum a spus guvernatorul Mugur Isărescu, apreciind că ţara noastră este una dintre statele cu cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante din Uniunea Europeană, respectiv de două ori peste media zonei euro.

Şeful BNR a spus: "Au fost trei decizii critice care au contribuit la stabilizarea situaţiei şi la reducerea ratei creditelor neperformante, fără să fim nevoiţi să apelăm la soluţii de avarie, cum au făcut sau încă fac alte ţări, precum bad-banks, care să concentreze activele proaste şi să aibă nevoie de capital de stat. România nu a cheltuit niciun ban public".

Guvernatorul susţine că strategia BNR a stat la baza reducerii ponderii NPL în bilanţul băncilor, de la un maxim de circa 22% în 2013 la 13,5% în martie 2016.

Astfel, prima măsură adoptată de Banca Centrală în acest sens este iniţiativa de la Viena (2009), prin care acţionarii băncilor noastre şi-au luat angajamentul să nu retragă dezordonat capitalurile şi liniile de finanţare din sistemul local.

A doua măsură adoptată de BNR - în 2013 - este solicitarea făcută băncilor să reevalueze garanţiile cu ajutorul unor auditori externi. De asemenea, BNR a cerut băncilor să evidenţieze şi să provizioneze creditele nepreformante. Măsurile Băncii Centrale nu au fost apreciate printre bancheri, potrivit lui Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu estimează că rata neperformantelor va continua să scadă. De altfel, Banca Naţională a României va derula, anul viitor, un exerciţiu de evaluare a activelor în sistemul bancar, folosind integral metodologia europeană, măsură care vine în completarea deciziilor deja luate pentru reducerea ratei creditelor neperformnate din sistemul bancar, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, măsura face parte din setul de decizii care au contribuit şi continuă să contribuie la stabilizarea sistemului bancar şi la reducerea ratei creditelor neperformante.

• Reza Baqir, FMI: "România ar putea să îşi reducă, în doi ani, rata creditelor neperformante sub media ţărilor afectate de criză"

România ar putea să îşi reducă, în doi ani, rata creditelor neperformante, sub media ţărilor afectate de criza financiară, deşi, în perioada de maxim, ţara s-a confruntat cu o rată de 22%, comparativ cu 12% - media celorlalte ţări -, a declarat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România Reza Baqir.

Oficialul FMI a mai spus că, în alte ţări, media creditelor neperformante a coborât la nivelul pre-criză, în 5 - 6 ani după ce au atins vârful.

Servaas Deroose, reprezentant al Comisiei Europene în cadrul misiunilor din Grecia şi Spania, a declarat că experienţa României în materie de reducere a creditelor neperformante reprezintă o lecţie de învăţat: "Exemplul României este grăitor, unde NPL-urile au crescut, dar după aceea România a reuşit să-şi reducă activele cu probleme. Această experienţă este o lecţie de învăţat".

Acesta a subliniat faptul că, în România, creditele neperformante s-au concentrat la firme, un sfert fiind la corporaţii şi 54% la IMM-uri. Însă progresul în rezolvarea problemelor cu creditele neperformante înseamnă şi scoaterea din piaţă a companiilor neviabile.

Reprezentantul CE a mai afirmat că, în zona euro, rata creditelor neperformante este de 6%, ceea ce înseamnă aproximativ un trilion de euro, adică 9% din PIB. "Este o problemă care trebuie rezolvată rapid", a mai explicat Deroose.

În România, conform datelor BNR, rata creditelor neperformante, calculată pe baza definiţiei Autorităţii Bancare Europene, a scăzut de la 21,5% în septembrie 2014 la 13,5% în martie 2016.