FMI creşte presiunile pentru reducerea datoriei Greciei

O nouă variantă a raportului FMI privind sustenabilitatea datoriei publice a Greciei pune sub un mare semn de întrebare viabilitatea noului acord dintre Atena şi creditorii internaţionali, în special cei europeni (n.a. documentul "IMF Country Report No. 15/186", din 14 iulie 2015, se găseşte aici).

"Datoria publică a Greciei a devenit extrem de nesustenabilă", se arată în raport, pe fondul deteriorării rapide a mediului macroeconomic şi financiar. Unul dintre cei mai importanţi factori ai aceste dinamici adverse îl reprezintă suspendarea activităţii băncilor.

Noile date arată că datoria publică va atinge un vârf de 200% din PIB în următorii doi ani, în condiţiile unui necesar de finanţare suplimentară de circa 85 de miliarde de euro.

Estimările FMI mai arată că fiecare săptămână de aplicare a controlului asupra fluxurilor de capital conduce la o creştere a necesarului de finanţare cu 10 miliarde de euro.

Instituţia financiară internaţională şi-a exprimat, de asemenea, neîncrederea în capacitatea Greciei de a menţine un excedent primar al bugetului (n.a. diferenţa dintre venituri şi cheltuielile care nu includ plata dobânzilor pentru datoria publică) de circa 3,5% în următoarele decade, pe fondul lipsei măsurilor care să determine creşterea accelerată a economiei şi productivităţii, dar şi a resurselor semnificative necesare pentru recapitalizarea sistemului bancar.

Un rezumat al raportului a fost trimis partenerilor europeni înainte de întâlnirea la nivel înalt a liderilor din zona euro, iar FMI "a semnalat că nu poate participa la noul program de bailout fără o reducere semnificativă a datoriei Greciei din partea creditorilor europeni", conform unui articol din Financial Times.

După cum se observă, FMI nu doreşte să aplice o reducere similară a valorii nominale şi propriilor credite acordate Greciei.

Reglementările interne ale Fondului nu permit participarea la bailout-ul unei ţări a cărei datorie este nesustenabilă şi nu există perspective de revenire la finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni, după cum scrie FT. Raportul instituţiei arată că "împrumuturile la rate ale dobânzii diferite de cele implicate de un rating AAA vor conduce la declanşarea unei dinamici nesustenabile a datoriei publice pentru următoarele decade".

Opţiunile prezentate de economiştii Fondului pentru stabilizarea financiară a Greciei includ o "extindere dramatică a maturităţii creditelor", după o perioadă de graţie de circa 30 de ani, şi "transferuri anuale explicite către bugetul Greciei", însă ultima variantă este considerată inacceptabilă de către Germania.

O extindere a maturităţii creditelor şi a perioadei de graţie ar însemna ca autorităţile de la Atena să nu plătească dobânzile şi principalul până în 2053. Actuala perioadă de graţie acordată Greciei este până în 2023.

Concluzia FMI este că "datoria Greciei poate fi făcută sustenabilă doar prin măsuri de reducere a acesteia, măsuri care trebuie să meargă cu mult dincolo de ceea ce Europa a fost dispusă să ia în considerare până acum".