FNI: La 16 ani de la întâmplare, 8 ani de condamnare, pentru 4 ani de funcţionare

Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată, în 2012, de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi instigare la delapidare în dosarul prăbuşirii Fondul Naţional de Investiţii (FNI).

Dosarul în care a fost condamnat Sorin Ovidiu Vîntu a avut ca fundament de plecare cercetările efectuate de organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii, Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS).

Probele administrate în cauză au relevat că Sorin Ovidiu Vîntu, în perioada premergătoare prăbuşirii FNI, decembrie 1999 - martie 2000, l-a determinat cu intenţie pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC SOV Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 112.289.316.546 lei şi diferenţa de 25.114.313.560 lei, rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de delapidare.

Parchetul General arată că Sorin Ovidiu Vîntu a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenţia acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar şi din acţiunile sale.

Pe de altă parte, potrivit Parchetului, pentru o perioadă de timp, prin acţiunile sale comise după prăbuşirea FNI, respectiv până în luna aprilie 2003, Sorin Ovidiu Vîntu a tăinuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi să-l favorizeze, deşi cunoştea faptul că acesta fusese condamnat la închisoare.

De asemenea, Parchetul susţinea că analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi.

Scandalul FNI a zdruncinat din temelii piaţa de capital autohtonă, punând sub semnul întrebării activitatea supraveghetorului pieţei de capital din acea perioadă.

Ştefan Boboc, preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare între 1995-2000, a fost acuzat că, deşi a fost informat, nu a luat măsuri pentru eliminarea neregulilor existente la FNI (precum neatingerea gradului de lichidităţi de 30% şi depăşirea procentului legal al acţiunilor necotate), cauzând o pierdere de 1,057 miliarde de lei vechi.

Pentru aceleaşi acuzaţii a fost cercetată şi comisarul coordonator al Departamentului reglementare a pieţei şi intermediere financiară al CNVM, Cezara Cecilia Bebis. Boboc a fost condamnat, în 2005, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru neglijenţă în serviciu, în timp ce fostul comisar al CNVM, Cezara Cecilia Bebis a primit aceeaşi pedeapsă cu suspendare pentru aceeaşi faptă.

•

• Cine este SOV?

Contabil la Întreprinderea Comercială de Stat pentru Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică din Roman, judeţul Neamţ, Sorin Ovidiu Vîntu a intrat pentru prima oară în coliziune cu legea în 1981. Tribunalul Judeţean Neamţ l-a condamnat la 5 ani şi 10 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, distrugerea de înscrisuri, fals intelectual şi uz de fals, fiind închis la Penitenciarul Bacău. După 1990 începe să facă primii paşi în afacerile serioase. În anul 1991, Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat firmele Vîntu Gelsor SRL Roman şi Grupul Financiar Gelsor SA. Din 1993 renunţă la afacerile de mică anvergură şi înfiinţează SC Bursa Gelsor S.A. Bacău axându-se pe tranzacţionarea speculativă de certificate de proprietate, un an mai târziu deschizând o filială şi la Bucureşti. În acelaşi an, Garda Financiară a efectuat controale la sediile Bursa Gelsor S.A. şi Invesco Capital S.R.L., sancţionând SC Bursa Gelsor S.A. cu 235 milioane lei şi confiscarea certificatelor de proprietate şi, respectiv, SC Invesco Capital S.R.L. cu 3 miliarde lei.

Din 1995, Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat şi coordonat, direct sau prin intermediul unor interpuşi, mai multe societăţi de "investiţii financiare", componente ale Grupului Financiar Gelsor, între care Gelsor SA, SOV Invest SA, Gelsor Consulting SA, Societatea General de Investiţii (SGI) SRL.

Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat în august 1995, iar în septembrie 1995 a fost autorizat de CNVM să funcţioneze ca fond deschis de investiţii. Activitatea FNI - ramificat ulterior în toate judeţele ţării - consta în depuneri bancare (în proporţie de 60%) şi vânzarea sau cumpărarea de acţiuni ale firmelor necotate pe piaţa de capital (în proporţie de 40%). Administratorul FNI a fost societatea SOV Invest SA în baza unui contract încheiat cu Fondul. Gestionarea FNI a fost coordonată din "linia a doua" de către SOV, acţionarii/administratorii fiind persoane apropiate acestuia (Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa, Teodor Nicolaescu, Gheorghe Teodorescu). După o succesiune de vânzări şi cumpărări de acţiuni ale SC SOV Invest SA, în structura acţionariatului au fost atrase şi unităţi financiare cu credibilitate: CENTROCOOP - 51%, Banca Agricolă - 20%, CEC - 20% (restul aparţinând acţionarilor persoane fizice). Printre neregulile şi ilegalităţi comise în administrarea FNI au fost consemnate următoarele: declararea unei valori, la zi, nereale a certificatelor de investitor; depăşirea plafoanelor admise la plasamentele în valori mobiliare; utilizarea discreţionară a fondurilor FNI, prin perfectarea unor contracte de asociere ori prestări servicii cu firme aparţinând grupului Gelsor; efectuarea de tranzacţii fictive cu acţiuni, în scopul influenţării artificiale a valorii acestora, respectiv însuşirii ilegale a unor sume de bani consistente.

În urma unui mega scandal, activitatea FNI este sistată pe 24 mai 2000. Patru ani mai târziu, pe 20 martie, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNI, condamnându-i la închisoare pe cei 12 inculpaţi puşi sub acuzare în cauză. Ioana Maria Vlas a primit o pedeapsă de 13 ani închisoare - însă instanţa supremă a apreciat că Vlas a fost sinceră şi i-a aplicat o pedeapsă de zece ani de detenţie, iar Nicolae Popa, judecat în lipsă, 15 ani, decizia rămânând definitivă în 2009. În timpul primelor declaraţii făcute organelor de cercetare penală, Ioana Maria Vlas a susţinut că Sorin Ovidiu Vîntu a fost cel care a contactat-o şi i-a propus să lucreze la FNI şi că "singurul vinovat de prăbuşirea fondului este Sorin Ovidiu Vîntu", deoarece "el a dispus plăţile masive care au fost făcute cu puţin timp înainte de prăbuşirea FNI", iar unele dintre fonduri se regăsesc în conturile firmelor acestuia.

•

• Vlas: "Când FNI a intrat în colaps, au dispărut din sediul SOV Invest două camioane de documente cu ajutorul poliţiei"

Ioana Maria Vlas a fost preşedinte al SOV Invest, administratorul Fondului Naţional de Investiţii. Vlas a fugit din ţară în momentul falimentului şi a fost dată în urmărire generală. S-a predat autorităţilor române în 2003.

Ioana Maria Vlas a spus, în 2010, că a fugit din ţară de frică.

"Dacă eu spuneam retrageţi-vă banii, nu sunt convinsă că aş fi trăit a doua zi", a declarat Vlas, la Antena 3. "Am sperat că se poate şi altfel. Ştiind câte poate domnul Vîntu, mi-a fost frică de el. Nu mai puteam să suport stresul. Mi-a fost teamă, de aceea am plecat. Atunci când FNI a intrat în colaps, au dispărut din sediul SOV Invest două camioane de documente cu ajutorul poliţiei", a mai adăugat "mama FNI".

"Nu am avut niciun fel de legătură cu furtul de la FNI. Domnul Popa căra banii cu sacii şi îi ducea la Gelsor, şi nu numai. Vîntu mi-a spus: Şefa, te rog să stai puţin afară, că între timp eu rezolv totul şi îţi albesc numele", potrivit lui Vlas.

Ioana Vlas a mai spus: "În 99, în decembrie, după o ceartă monumentală cu SOV, am plecat cu demisie. Cu garanţia CEC şi cu «Dormi liniştit», SOV a făcut să intre 3000 de miliarde în FNI. Cum au intrat aşa au şi plecat".

Pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI.

•

Fost director al grupului Gelsor, Nicolae Popa este considerat "omul-cheie" în scandalul FNI. A fugit din România în anul 2000 şi a fost condamnat la 15 ani de închisoare de Curtea Supremă în iunie 2009, în dosarul FNI. A fost arestat în 1 decembrie 2009 de către Interpol, la Jakarta. Nicolae Popa a fost extrădat şi se află acum în detenţie.