• Johan Meyer, Franklin Templeton: "Românii nu îşi permit să lase politicul să se joace de-a v-aţi ascunselea cu activele ţării de miliarde de euro",
• "Nu există nicio instituţie care să supervizeze eficienţa şi integritatea FSDI", susţin oficialii FP
Proiectul de ordonanţă de urgenţă (OUG) care creează cadrul general pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), ignoră principiile guvernanţei corporative şi regulile de transparenţă, astfel încât nu oferă nicio garanţie că asemenea instrumente vor fi protejate de posibile practici corupte şi decizii abuzive care rezultă din amestecul politic, atrag atenţia oficialii Fondului Proprietatea (FP).
Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited şi Manager de Portofoliu al FP, susţine: "Înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nu este neapărat o idee rea, dar trebuie realizată într-o manieră adecvată, astfel încât să ajute la dezvoltarea şi punerea în practică a unei viziuni unitare a strategiei de dezvoltare a României, printr-un management mai bun al companiilor de stat, spre beneficiul tuturor românilor. Însă, dacă este fondat prin ignorarea completă a regulilor de guvernanţă corporativă şi de transparenţă, cu siguranţă acest instrument va face mai mult rău decât bine".
Managerul FP atrage atenţia că este extrem de important ca pentru conducerea Fondului să fie selectaţi, într-o manieră transparentă, manageri specializaţi care să poată fi traşi la răspundere pe toată durata mandatului.
"Am văzut atât de multe exemple de manageri şi administratori, selectaţi în mod arbitrar şi fără merit, care au condus companii de stat până le-au adus în insolvenţă şi în pragul falimentului. Imaginaţi-vă că ar fi infinit mai rău ca o mână de oameni, selectaţi netransparent şi care nu sunt traşi la răspundere pentru acţiunile lor, să deţină controlul celor mai mari şi profitabile companii de stat. Românii nu îşi permit să lase elita politică să se joace de-a v-aţi ascunselea cu activele ţării în valoare de miliarde de euro.", spune Johan Meyer.
Totodată, oficialii FP s-au arătat preocupaţi de posibilitatea ca întreprinderile din portofoliul său, incluse într-un astfel de fond, să fie exceptate de la principiile guvernanţei corporative, stabilite prin OUG 109/2011, ceea ce înseamnă că acestea nu vor mai avea obligaţia să numească un management profesionist şi să fie transparente în relaţia cu publicul larg, acţionarii minoritari şi Ministerul Finanţelor Publice.
"O îngrijorare majoră derivă din faptul că aceste companii de stat vor înceta să respecte drepturile acţionarilor minoritari", menţionează oficialii FP.
Fondul Proprietatea are deţineri importante la o serie de companii având statul drept acţionar majoritar, cea mai importantă fiind Hidroelectrica, din care FP are 20%, producătorul de energie reprezentând şi cel mai mare activ din portofoliul FP, reprezentând, la finalul lunii august, 36,33% din Valoarea Activului Net (VAN).
Alte societăţi importante din portofoliul Fondului controlate de stat sunt Aeroporturi Bucureşti, Salrom sau Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
În plus, potrivit reprezentanţilor FP, actualul proiect de OUG privind FSDI, care va administra active extrem de valoroase ce aparţin tuturor cetăţenilor ţării noastre, nu oferă nicio protecţie împotriva unor decizii arbitrare din partea administratorilor şi managerilor fondului, care s-ar putea exercita prin supravegherea independentă din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
"Practic, nu există nicio instituţie care să supervizeze eficienţa şi integritatea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii", atrag atenţia oficialii FP.
• "Este necesar ca FSDI să dezvolte piaţa de capital, astfel încât România să promoveze la statutul de piaţă emergentă, listând companiile din portofoliul Fondului, cu un free-float de cel puţin 25%", sunt de părere reprezentanţii FP
Potrivit oficialilor Fondului Proprietatea, este timpul ca Guvernul să implementeze Programul de Guvernanţă 2017 - 2020, care menţionează că "îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare".
Reprezentanţii FP au adăugat: "Acest lucru se poate realiza prin crearea unui cadru legal pentru viitorul FSDI, care să ofere premise solide pentru dezvoltarea companiilor de stat, fără a lăsa portiţe prin care «băieţii deştepţi», care au parazitat aceste întreprinderi timp de mulţi ani, ar putea reveni".
În acest context, FP propune o serie de modificări proiectului de OUG, pe care le-a trimis în formă detaliată şi Ministerului Finanţelor Publice, şi care au potenţialul de a transforma FSDI într-un instrument valoros, care să-i deservească scopul strategic şi să creeze valoare pentru cetăţenii ţării noastre, astfel:
- FSDI să respecte reguli de transparenţă similare celor aplicate fondurilor de investiţii alternative listate, reglementate de ASF (de exemplu Fondul Proprietatea şi cele cinci SIF-uri);
- Raportarea lunară a Valorii Activului Net să fie obligatorie pentru FSDI, în timp ce supravegherea acestei raportări de către ASF ar garanta asumarea răspunderii conducerii FSDI în ceea ce priveşte controlul companiilor din portofoliu;
- Numirea membrilor Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului să aibă loc în urma unui proces transparent şi competitiv, conform prevederilor OUG 109/2011;
- Remuneraţia membrilor Directoratului şi ai Consiliului de Supraveghere sa fie corelată cu obiectivele de performanţă (de exemplu creşterea VAN/acţiune; a numărului companiilor din portofoliu listate la bursă după înfiinţarea FSDI; a profitabilităţii companiilor din portofoliu);
- Listarea companiilor din portofoliul FSDI să reprezinte o prioritate pentru management, cu scopul de a le creşte transparenţa, a asigura responsabilizarea conducerii acestora şi a implementa principii robuste de guvernanţă corporativă;
- Principalul obiectiv al unui FSDI să fie maximizarea profiturilor şi creşterea valorii acţiunilor companiilor din portofoliu. Pe de altă parte, e necesar ca FSDI să îşi propună să dezvolte piaţa română de capital, astfel încât România să promoveze la statutul de piaţă emergentă, listând companiile din portofoliul FSDI cu un free-float de cel puţin 25%.
Recent, consultantul fiscal Ionel Blănculescu ne-a declarat că un fond suveran de investiţii nu ar trebui să se atingă de companiile de stat. Potrivit domniei sale, astfel, singura problemă a unei astfel de entităţi ţine de finanţare.
Ionel Blănculescu ne-a spus: "Un fond suveran de investiţii ar trebui să-şi atragă propria finanţare. Aşa se întâmplă la fondurile existente în alte ţări precum Qatar, Arabia Saudită etc.. Acolo, sursa de finanţare este constituită din resurse (gazeifere, petroliere, aurifere etc.).
Acestea reprezintă capitalul de pornire, după care fondurile investesc şi se finanţează singure".
Ionel Blănculescu este de părere că soluţia ca FSDI care urmează să fie înfiinţat, la noi, prin OUG, să se finanţeze din participaţiile companiilor de stat nu este potrivită, întrucât, practic, aceste participaţii se mută de la stat la stat: "Pentru capitalul de pornire, consider că ar trebui emisă o emisiune de obligaţiuni de 1 - 3 miliarde dolari, cu dobânda aferentă, care să fie lansată pe diverse pieţe, cum ar fi Qatar, de exemplu".
Este o opinie împărtăşită şi de Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, care ne-a declarat recent într-un interviu că proiectul elaborat privind înfiinţarea FSDI nu poate să se situeze în afara regulilor pieţei de capital, iar finanţarea iniţială a acestuia trebuie să se facă printr-o emisiune de obligaţiuni pe baza unui prospect aprobat de ASF.
Potrivit domnului Ursache, este necesar ca proiectul de act normativ ce va fi elaborat să mai stipuleze ca toate companiile din portofoliul FSDI să fie listate într-un interval de maximum un an de la înfiinţare, pentru a avea imaginea valorică exactă a Fondului, iar societăţile incluse în FSDI să respecte regulile de guvernanţă corporativă şi obligaţiile de raportare conform legii emitenţilor.
La finalul săptămânii trecute, Guvernul a reluat proiectul pentru înfiinţarea FSDI, de data aceasta prin ordonanţă de urgenţă, după ce, în vară, proiectul de lege iniţiat în Parlament pe aceeaşi temă a fost declarat neconstituţional, preşedintele CCR Valer Dorneanu explicând că acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern.