FONDURI EUROPENE: Stimulent pentru creşterea Europei Centrale şi de Est

România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria, iar sumele destinate educaţiei sunt prea mici, potrivit unui raport al Erste Bank.

Analiza se referă la şase state din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.

Fondurile europene totale alocate pentru cele şase ţări în programul de finanţare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.

Potrivit datelor oficiale, Polonia beneficiază de cea mai mare sumă totală alocată dintre cele 28 de state membre UE. În schimb, Ungaria este pe primul loc în funcţie de ponderea Produsului intern Brut (PIB) a fondurilor alocate, iar Slovacia ocupă locul al doilea după suma anuală medie alocată pe cap de locuitor.

Polonia a avut cea mai bună rată de absorbţie a fondurilor europene aferente perioadei 2007 - 2013 (67,9%). La polul opus, România a înregistrat cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene (37,8%).

Suma totală a fondurilor structurale şi de investiţii alocate pentru perioada 2014 - 2020 este de 351,9 miliarde EUR, în creştere cu 1,3% faţă de suma aferentă perioadei 2007 - 2013. "Ţărilor din ECE-6 le-au fost alocate aproape jumătate din totalul fondurilor europene, respectiv 167,1 miliarde EUR, în creştere cu 11% faţă de suma din perioada 2007-20132", a declarat Jan Jedlièka, şeful Biroului UE al Èeská Spoøitelna şi autorul raportului.

Analiştii Erste consideră că birocraţia excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbunătăţirea ratelor de absorbţie a fondurilor europene pentru statele din regiune.

Deşi statele cele mai sărace ale UE ar trebui să fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale şi de investiţii, sumele alocate pentru România şi Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decât ar fi trebuit", se spune în raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subvenţiilor, cele două ţări vor beneficia de asistenţă financiară prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricolă Comună, notează Erste.

Tot în vederea îmbunătăţirii ratelor de absorbţie, Erste consideră că executivul UE, Comisia Europeană, ar trebui să comunice în mod regulat evoluţia acestui indicator.

"Pentru a motiva ţările din Europa Centrală şi de Est să valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 - 2020, Comisia Europeană ar trebui să înceapă să le supună < oprobriului public >. Deşi colectează toate informaţiile relevante privind ratele de absorbţie ale fiecărui stat membru, Comisia Europeană nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate în mod regulat", se arată în raport.

Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziţia României pentru perioada 2014-2020 vor fi direcţionate către mediu şi infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad - Braşov - Bucureşti - Constanţa va avea o contribuţie majoră la creşterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri şi de călători, consideră Erste. Totodată, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României şi cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Mării Negre şi de creştere a ponderii serviciilor în contul curent, notează banca austriacă.

Cu o rată de absorbţie de 90% în perioada 2014-2020, România şi-ar consolida creşterea economică cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potenţial din regiune, faţă de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croaţia, 0,5 în Polonia şi Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei, estimează analiştii Erste.

Guvernul îşi propune, în noul program, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene între 50-80% până la sfârşitul anului 2015, singura schimbare majoră faţă de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legată de rolul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) ca autoritate de management.