English
Ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să dea prioritate nivelului de trai, faţă de Produsul Intern Brut, atunci când vine vorba de cel mai bun indicator pentru măsurarea performanţei economice, susţin organizatorii Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Într-un raport publicat ieri, organizatorii forumului de la Davos subliniază că venitul mediu per capita a scăzut cu 2,4% între 2008 şi 2013 în 26 de economii avansate, ceea ce scoate în evidenţă "insecuritatea şi inegalitatea care însoţesc modificările tehnologice şi globalizarea". În consecinţă, ţările ar trebui să îşi judece progresele economice pe baza "dezvoltării globale" şi să majoreze cheltuielile pentru programe de genul cursuri de calificare şi de asemenea să reducă povara inegalităţii.
"Majoritatea statelor ratează oportunităţi importante vizând accelerarea creşterii economice şi reducerea inegalităţii în acelaşi timp", susţin organizatorii forumului de la Davos, adăugând că indicatori precum speranţa de viaţă, productivitatea şi nivelul sărăciei ar trebui să aibă prioritate la elaborarea politicilor economice pentru a evita noi scăderi.
Inegalităţile şi frustrările celor care se simt lăsaţi în urmă de globalizare vor fi unul din principalele subiecte de discuţii la reuniunea din acest an de la Davos.
Potrivit clasamentului elaborat de Forumului Economic Mondial cu privire la cele mai performante 29 de economii în termeni de dezvoltare globală, primele locuri sunt ocupate de Norvegia, Luxemburg şi Elveţia, în timp ce Marea Britanie ocupă locul 21, iar SUA, prima economie mondială, se situează abia pe locul 23. Şi mai important, peste jumătate din cele 103 ţări analizate au suferit o diminuare a scorului lor în ultimii cinci ani.
Pentru a îmbunătăţi nivelul de trai, organizatorii forumului de la Davos susţin că guvernele trebuie să dea prioritatea educaţiei, egalităţii de gen şi facilitării tranziţiei de la şcoală la muncă, precum şi extinderii infrastructurii. În plus, integrarea economică ar trebui să se reorienteze spre facilitatea schimburilor comerciale ale companiilor în interiorul ţărilor precum şi între ele, în special pentru IMM-uri.
• Companiile pot debloca oportunităţi de 12.000 miliarde de dolari
Companiile ar putea debloca oportunităţi de afaceri de cel puţin 12.000 de miliarde de dolari şi să creeze până la 380 de milioane de locuri de muncă până în 2030, prin implementarea câtorva obiective majore de dezvoltare, potrivit unui studiu publicat ieri, la Davos, de Comisia pentru Afaceri şi Dezvoltare Sustenabilă, transmite Reuters.
Potrivit acestui grup, creat la Davos în 2016, este probabil că presiunile asupra companiilor de a deveni actori sociali responsabili vor creşte. Grupul a fost lansat pentru a încuraja companiile să ia iniţiativa în reducerea sărăciei şi pentru dezvoltarea durabilă.
Între membrii acestui grup se află directori ai unor companii multinaţionale precum Edelman, Pearson, Investec, Merck, Safaricom, Abraaj, Alibaba şi Aviva, alături de profesori, ecologişti, lideri sindicali şi filantropişti.
Companiile au un rol major în îndeplinirea obiectivelor ONU pentru Dezvoltare Sustenabilă, pentru oprirea sărăciei şi protejarea planetei. "Îndeplinirea obiectivelor globale deschide un câştig economic de cel puţin 12.000 de miliarde de dolari pentru sectorul economic până în 2030, posibil de 2-3 ori mai mare", se arată în studiu.
Potrivit analizei, citată de News.ro, aceste obiective pot fi realizate prin acţiuni în patru domenii, energie, oraşe, agricultură şi sănătate. Cele 12.000 de miliarde de dolari reprezintă economii şi venituri ale companiilor, fiind echivalente cu o zecime din estimările referitoare la producţia economică, în timp ce 90% din noile locuri de muncă vor fi în regiunile aflate în dezvoltare.
• Îndeplinirea obligaţiilor stabilite la Paris ar necesita cheltuieli de 13.500 de miliarde de dolari până în 2030
Elita reunită în această săptămână, la Davos, mizează pe beneficiile combaterii schimbărilor climatice în pofida scepticismului lui Trump care a ridiculizat deseori încălzirea globală şi a promis că va retrage Statele Unite din acordul global semnat la Paris în 2015, potrivit Bloomberg. Forumul va dedica 15 sesiuni de discuţii schimbărilor climei şi alte nouă energiei nepoluante, cele mai multe din istoria reuniunilor de la Davos.
Asigurătorii încep să ia în calcul inundaţiile şi secetele mai frecvente, potrivit News.ro. Giganţii din industria energiei îşi adaptează afacerile pentru o lume care începe să restrângă consumul de petrol şi cărbune. Producătorii auto investesc mai mulţi bani în vehicule electrice, în timp ce băncile vor să împrumute bani pentru proiectele de energie regenerabilă.
"Lucrul bun este că acordul de la Paris a ridicat ştacheta pentru toată lumea. Toată lumea simte obligaţia să acţioneze", a declarat Ben van Beurden, directorul general al Royal Dutch Shell, cel mai mare producător de petrol din Europa.
Îndeplinirea obligaţiilor stabilite la Paris ar necesita cheltuieli de 13.500 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, care arată amploarea oportunităţilor pentru companii. Doar în 2016 investiţiile în energie verde s-au ridicat la 287,5 miliarde de dolari, potrivit datelor obţinute de Bloomberg New Energy Finance.
Pe fondul creşterii oportunităţilor de câştig, susţinătorii tradiţionali ai măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, Al Gore şi directorul general al Greenpeace, Jennifer Morgan, se vor întâlni la sesiunile de discuţii cu oficiali precum preşedintele băncii britanice HSBC Holdings, Stuart Gulliver, şi preşedintele Cofco, cel mai mare producător de alimente din China, Patrick Yu. Ei vor discuta despre echilibrul dintre combaterea încălzirii globale şi afaceri, cum poate fi oprită schimbarea climei şi cum se poate profita.
"Schimbarea climei are impact material şi este o problemă majoră pentru multe companii", a declarat Dominic Waughray, director pentru parteneriate publice-private la World Economic Forum, adăugând că aceasta face parte din planurile de dezvoltare.
În afară de programul oficial, un număr record de 60 de directori generali sunt aşteptaţi să participe la o sesiune privată pentru a discuta problemele provocate de schimbările climei, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.
În centrul de congrese al staţiunii alpine elveţiene, World Economic Forum a construit o expoziţie legată de modificările climatice, de la emisiile poluante la creşterea nivelului mărilor.
Michael Oppenheimer, profesor la Universitatea Princeton, care va ajuta la explicarea expoziţiei, a spus că, în pofida venirii lui Donald Trump la Casa Albă, lupta cu încălzirea globală va continua: "Indiferent cine este preşedintele SUA, progresele în combaterea încălzirii pot avea multe rute. Statele Unite pot leza progresul dar nu îl pot opri".
La o reuniune din noiembrie, urmarea acordului de la Paris, aproape 200 de ţări, între care China şi Arabia Saudită, s-au angajat să intensifice eforturile pentru a lupta cu creşterea temperaturilor la nivel mondial, minimalizând temerile că administraţia Trump va încerca să deturneze politicile de reducere a poluării.
China, care timp de ani de zile a încercat să împiedice eforturile globale de combatere a schimbărilor de climă, şi-a modificat poziţia, iar acum explică UE şi SUA importanţa problemei.
Xi Jinping va fi primul preşedinte în funcţie al Chinei care va participa la forumul de la Davos, după ce a făcut din finanţarea energiei verzi un element cheie al preşedinţiei G20 pe care a deţinut-o ţara sa anul trecut.
Trump a promis în campania electorală să inverseze reglementările în domeniul mediului, să crească producţia de cărbune şi să retragă Statele Unite din Acordul de la Paris semnat în 2015, care limitează emisiile generate de carburanţii fosili.
Cu toate acestea, peste 600 de companii americane, de la DuPont la Monsanto, i-au cerut lui Trump să rămână în acest acord.
• WEF: Divizarea societăţilor, populismul şi clima, principalele riscuri care vor influenţa lumea în următorul deceniu
Divizarea societăţilor, creşterea populismului şi temerile legate de climă sunt principalele riscuri cu care se confruntă politicienii, şefii băncilor centrale şi liderii de afaceri care se vor reuni la Davos, pentru Forumul Economic Mondial, relatează Reuters.
În lume au avut loc schimbări dramatice de la ediţia de anul trecut a forumului care are loc anual în staţiunea Davos din Alpii Elveţieni, alegerea ca preşedinte al SUA a magnatului Donald Trump şi votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană scoţând la iveală nemulţumirile profunde ale oamenilor faţă de globalizare.
Participanţii la ediţia din 2017 a Forumului se vor confrunta în acest an cu noi riscuri generate de alegerile care vor avea loc în Olanda, Franţa, Germania şi probabil în Italia.
Raportul referitor la riscurile globale publicat, recent, de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) scoate în evidenţă creşterea discrepanţelor între venituri şi averi, tendinţa urmând că determine evoluţiile globale în următorul deceniu.
În timp ce avansul economiei mondiale este aşteptat să continue în acest an, susţinut de reducerile de taxe şi investiţiile în infrastructură mai mari anunţate de Trump în SUA, riscul protecţionismului se va amplifica, se arată în raportul citat de News.ro.
Există şi alte riscuri, cum este cel de schimbare a climei, care a crescut ca urmare a venirii la Casa Albă a preşedintelui Trump. Episoadele de vreme extremă sunt văzute ca cel mai mare risc unic la nivel global. "Multe dintre aceste riscuri au fost subliniate în rapoartele precedente, diferenţa este că impactul acestora este în creştere", a arătat Cecilia Reyes, directorul pentru risc la Zurich Insurance, unul dintre autorii raportului.
Angajamentul lui Trump de "a face America din nou mare" va fi discutat intens la Davos, dar şi poziţia sa faţă de Orientul Mijlociu şi pericolul terorismului.
Un alt risc aflat în centrul atenţiei este dezvoltarea roboţilor şi riscul implicat pentru locurile de muncă. Raportul numeşte inteligenţa artificială şi robotica drept tehnologiile care au potenţialul să aibă atât consecinţe pozitive cât şi negative, inclusiv amplificarea riscurilor de piraterie informatică.
Raportul analizează 30 de riscuri globale şi 13 tendinţe, pe un orizont de 10 ani, prin intervievarea a circa 750 de experţi şi factori de decizie.
• Fondatorul Forumului de la Davos: "Este important să ascultăm ce au de spus populiştii"
Este important să ascultăm ce au de spus populiştii, a declarat, recent, Klaus Schwab, preşedintele Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, care speră ca Donald Trump "să-şi exprime ideile" la acest forum, în Elveţia, într-o bună zi, relatează The Associated Press.
Unii critici denunţă Forumul din Alpii elveţieni drept un simplu loc de joacă în zăpadă al elitelor din afaceri şi politică.
Însă fondatorul WEF Klaus Schwab a declarat duminică, într-un interviu pentru The Associated Press, că evenimentul din acest an încearcă să ajungă la politicienii populişti aflaţi în plină ascensiune, după ce au profitat de un val tot mai mare de nemulţumire în rândul maselor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
