FOST ŞEF AL LOTERIEI: "Trei prejudecăţi pe care piaţa jocurilor de noroc ar vrea să le schimbe în 2015"

Companiile din gambling câştigă mulţi bani şi nu plătesc taxe, jocurile de noroc prezintă un adevărat pericol social, iar industria de profil nu ajută niciun alt domeniu. Acestea sunt principalele trei prejudecăţi legate de piaţa jocurilor de noroc, pe care cei care activează în sectorul respectiv doresc să le schimbe în 2015, susţine Dan Alexandru Ghiţă, fost director al Loteriei şi preşedintele ROMBET - Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc.

"Când auzi sau citeşti ceva despre piaţa jocurilor de noroc din România, nu te aştepţi deloc să găseşti o ştire pozitivă, chiar dacă mulţi recunosc faptul că nu prea ştiu multe despre acest domeniu de activitate. Te gândeşti mai degrabă la o piaţă bogată şi oarecum fascinantă pe care ţi-ar plăcea să o descoperi, dar crezi că nu vei reuşi. Companiile din acest domeniu ştiu foarte bine că sunt deseori privite ca făcând parte dintr-un univers gri, inspirat din filmele cu mafioţi, aşa că şi-au propus să schimbe această imagine falsă", se arată într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Dan Ghiţă (directorul Loteriei Române între iulie 2012 şi martie 2013) afirmă că prima prejudecată este aceea conform căreia companiile din gambling câştigă "o groază de bani" şi nu plătesc niciun fel de taxă din acest câştig.

Fostul oficial a explicat: "Cred că aceasta va fi prejudecata cu care ne vom lupta cel mai mult, dar nu ne vom da bătuţi. Asociaţia noastră a comandat spre sfârşitul lui 2014 un studiu comparativ la nivel european, din care a reieşit că în România domeniul gamblingului reprezinta una dintre cele mai fiscalizate activităţi economice, cu un nivel de taxare printre cele mai ridicate din Europa. Pe lângă taxele şi impozitele datorate de toţi operatorii economici, organizatorii de jocuri de noroc plătesc suplimentar şi anticipat şi taxe de licenţă şi autorizaţii de exploatare. Mai mult, trebuie să precizăm faptul că industria jocurilor de noroc reprezintă peste 0,7% din PIB şi generează locuri de muncă pentru aproape 40.000 de slariaţi. Nu putem trece cu vederea peste aceste realităţi, doar pentru că ne este mai la îndemână să ne folosim de această prejudecată".

A doua prejudecată este, în opinia lui Dan Ghiţă, aceea că jocurile de noroc prezintă un adevărat pericol social, iar organizatorii de astfel de jocuri nu fac nimic pentru schimbarea acestei situaţii.

"Nimic mai fals! Conform unui studiu al GfK România, majoritatea celor care participă la jocurile de noroc o fac pentru distracţie, socializare şi entertainment. Este însă adevărat că există persoane vulnerabile sau cu probleme de joc, dar organizatorii de jocuri sunt preocupaţi în permanenţă de prevenirea şi combaterea acestor cazuri. În prezent, autorităţile şi reprezentanţii organizatorilor de jocuri de noroc se află în discuţii pentru realizarea unui program naţional, care se va adresa acestor categorii de persoane. Poliţia Română va demara chiar o campanie la nivel naţional de prevenire a participării minorilor la jocurile de noroc. ROMBET va susţine fără rezerve aceste proiecte, vom face tot ce ne stă în putere să le mediatizăm şi să le implementăm cât mai bine", a detaliat domnia sa.

"Industria gamblingului nu ajută niciun alt domeniu, se îmbogăţeşte şi atât, n-a auzit niciodată sau nu-i pasă de problemele sociale", sună a treia prejudecată pe care fostul şef al Loteriei încearcă să o combată.

"Lumea gamblingului n-a rămas niciodată indiferentă la problemele sau cazurile sociale, iar dacă nu a trâmbiţat implicarea, nu înseamnă că ea nu a existat. Desigur, alte ţări europene au legi clare care cer ca un anumit procent din veniturile companiilor din industria jocurilor de noroc să fie virat pentru astfel de cazuri. Se poartă discuţii şi la noi pe această temă. Dincolo de obligaţia unei legi, susţinem poveşti şi oameni care merită - ne gândim, de pildă, la burse pentru studenţi talentaţi, iar de făcut, am făcut deja numeroase donaţii pentru copii în nevoie. Ne pasă şi punem umărul, deşi avem lipită de frunte o etichetă nedreaptă", conchide domnul Ghiţă, în comunicatul trimis redacţiei.