FOSTA ŞI ACTUALA GUVERNARE SE BAT ÎN DECLARAŢII PRIVIND BUGETUL DE STAT Isar: "Controlul la marii evazionişti va fi evitat în continuare"

Reporter: Liderul PSD Liviu Drag-nea spune că a găsit o gaură în buget de 10 miliarde de lei - 14 miliarde de lei, din cauza rectificării bugetare pozitive din noiembrie, iar guvernanţii tehnocraţi se apără afirmând că deficitul din 2016 a fost sub ţintă. Anca Dragu, fostul ministru al Finanţelor, spune: "Dacă aşa-zisa gaură ar fi existat, deficitul ar fi sărit în 2016 de 4% din PIB, însă a fost de 2,59% din PIB", a precizat Dragu.

Care este opinia dumneavoastră cu privire la aceste acuzaţii/declaraţii?

Lucian Isar: După cum a fost evident din declaraţia domnului Dragnea, acesta nu avea toate informaţiile. Aşteptând ca informaţiile complete să îi parvină a doua zi, Drag-nea a vorbit de o gaură fără a specifica la ce se referă prin acest termen.

Baleind în expozeu între 2017 şi 2016, termenul de gaură de dimensiunea aceasta (dacă valorilor nu le-au fost puse zerouri suplimentare pentru impresie artistică) poate avea mai multe conotaţii în limbaj non tehnic ca de exemplu:

- Se poate referi la deficitul bugetar pe 2017, iar în acest caz gaura va fi cu siguranţă mai mare de 10 miliarde de lei;

- Se poate referi la abaterea, deficitul suplimentar aferent anului 2017, faţă de scenariul de bază reprezentat de exerciţiul de bugetare al guvernului Cioloş. În acest caz, gestionarea acestei găuri bugetare este apanajul noii guvernări fără a avea implicaţii asupra guvernării anterioare;

- Se poate referi la o situaţie aferentă anului 2016, caz în care sunt necesare clarificări. În cazul în care se referă la creativitate în estimarea veniturilor pentru a justifica anumite cheltuieli este nevoie de rigurozitate în afirmaţii şi trimiteri specifice;

- Se poate referi la iluzia dată de deficitul major înregistrat în decembrie 2016, comparativ cu restul anului, dar această situaţie este întâlnită şi în ultimii ani şi reprezintă doar o altă confirmare a unei gestiuni precare a finanţelor publice în România.

Pentru a putea comenta relevant o afirmaţie sau alta pe această speţă sunt necesare mai multe informaţii puse într-un limbaj cât mai puţin metaforic.

Reporter: Pe tot parcursul anului au existat voci care au susţinut că gradul de colectare a fost foarte redus, iar investiţii foarte multe nu s-au făcut. Liviu Dragnea spune că guvernanţii tehnocraţi au făcut o rectificare bugetară în noiembrie, bazându-se pe venituri bugetare mai mari în ultimele luni din 2016.

După primele 11 luni ale anului 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost 0,73% din PIB, iar în luna decembrie s-a realizat un deficit de 1,9% din PIB, o evoluţie obişnuită în ultimii ani, când cele mai multe cheltueili bugetare au fost realizate la final de an. În plus, în luna decembrie 2016, Ministerul Finanţelor a programat plata unor sume în avans (circa 630,2 milioane lei). Există metodologii de calcul diferite? Care este realitatea, din punctul dumneavoastră de vedere?

Lucian Isar: Gestiunea aproximativă a finanţelor publice în România este o realitate. În continuare se evită la control marii evazionişti şi se abuzează de slăbiciunea autorităţilor române prin consultanţi apropiaţi de respectivele autorităţi. În decembrie se plătesc sume până în apropierea limitei de deficit agreată. De aici poate să provină impresia de "gaură la buget".

Reporter: Cum apreciaţi discursul guvernatorului BNR de vineri, potrivit căruia "BNR salută angajamentul luat de actualul Guvern, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3% din produsul intern brut (PIB), dar are pregătite măsuri suplimentare în cazul în care plafonul va fi depăşit"? În condiţiile în care BNR şi băncile au ameninţat tot timpul cu apariţia riscului sistemic în urma iniţiativelor legislative pro-consumatori (legea dării în plată, conversia creditelor în franci elveţieni), acum pare că BNR nu vede un risc creşterea deficitului, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a pus în vedere guvernanţilor că este posibilă majorarea acestuia din pomenile electorale. Cum comentaţi?

Lucian Isar: Isărescu a avut pe parcursul anului 2016 un comportament oscilant, încercând să dea declaraţii de susţinere şi pro-Guvern şi pro PSD (ba creşterea economică nu era sustenabilă la început de an, ba devenea sustenabilă pe final). În această cheie, de negociere a lui Isărescu cu politicienii trebuie înţeleasă şi această flexibilitate de a acomoda depăşiri ale deficitului bugetar de 3%.

Isărescu a uitat se pare în noaptea de început de an de deficitul structural, de compactul fiscal, de MTO.

Dacă, în anii precedenţi, Isărescu şi cei prin care comunica înfierau orice derapaj şi propuneau măsuri de tipul tăierii de salarii, acum anunţă disponibilitatea de a ajuta Guvernul să se înscrie în ţinta de deficit indiferent de derapaje. Într-adevăr, Isărescu are mai multe instrumente la dispoziţie de la contabilitate creativă, cum a făcut pentru Ponta în 2012, până la reduceri de dobândă, rezervă minimă şi stimularea creditării pentru a ajuta un guvern să se înscrie în ţinta de deficit. Evident că Isărescu oferă aceste servicii "independent" şi doar în anumite situaţii. Se pare că 2017 este un an special şi va fi mai dificil decât în 2016 să evite o anchetă parlamentară.

Reporter: Liviu Dragnea a ameninţat cu iniţierea unei comisii de anchetă privind această gaură, spunând: "Cine a minţit cu aceste date, ceea ce nu s-a mai întâmplat în România, va trebui să plătească''. Există sancţiuni pentru acest lucru sau vorbim doar de o ameninţare publică?

Lucian Isar: Retorica trebuie să se bazeze pe afirmaţii şi date concrete. În cazul estimărilor veniturilor bugetare şi a cheltuielilor discreţionare, domnul Dragnea ar putea avea surprize dacă investigaţiile avansează, deoarece a avut propriii oameni în guvern.

Reporter: Credeţi că deficitul va rămâne sub 3% în guvernarea actuală?

Lucian Isar: Pentru a păstra deficitul sub 3%, actuala guvernare ar trebui să întreprindă o mare parte din următoarele: urgentarea aprobării implementării prin lege a Directivei Europene privind eliminarea unor practici de erodare a bazei de impozitare; ajustarea nivelului "redevenţelor" la media europeană; reducerea temporară a sifonării din companiile şi instituţiile de stat inclusiv prin scoaterea din procedura de insolvenţă; reducerea costului finanţării datoriei statului de vreme ce beneficiezi ca stat de independenţa monetară şi de inflaţie negativă; reducerea costului datoriei companiilor de stat; obţinerea de dobândă la aurul deţinut de Statul Român; folosirea apelului la moralitatea sponsorilor plătitori de taxe şi impozite reduse (dacă sectorul beneficiază de fiscalitate redusă, măcar taxele pe muncă să le plătească); amnistia fiscală; urmărirea cinstită a îndeplinirii clauzelor de off-set şi a îndatoririlor din contractele de privatizare a companiilor de stat; atragerea de fonduri europene şi decontarea susţinută în avans a proiectelor, pentru că a trecut perioada în care era în linie cu politică de partid să sabotezi absorbţia.

Reporter: Cum comentaţi faptul că ţările bogate din UE s-au dezvoltat având un deficit de circa 7 - 8% din PIB (multe sunt în procedura de deficit excesiv), iar UE ne impune un deficit de 3%?

Lucian Isar: Deficitul de 3% ca ţintă definită în criteriile Maastricht este rezultatul unui calcul matematic de sustenabilitate bazată pe o întreagă serie de criterii economice îndeplinite de marile puteri europene la momentul negocierii iniţiale. Pe scurt, nu este o cifră magică, ci este legată, de exemplu, de datoria de 60% din PIB şi de o creştere economică nominal de 5%. În cazul României, un stat capturat, se sifonează prea mult. Acesta este mai degrabă motivul pentru care este periculos să evoluezi cu deficite mai mari de 3%. În măsura în care sifonarea ar fi redusă, pentru dezvoltare şi convergenţă reală, România ar trebui să aplice pentru un număr de ani Regula lui '44. Anumiţi politicieni români au fost deficitar consultaţi în trecut să accepte fără să clipească condiţiile din compactul fiscal, condiţii care sunt semnificativ mai restrictive decât limita invocată de 3% pentru deficitul bugetar.