FOSTUL MINISTRU AL ENERGIEI RĂZVAN NICOLESCU: "Decizia să mergem cu procesul ENEL la Paris - un risc calculat şi asumat"

Dosarul în care România a obţinut acum decizia ca ENEL să-i dea peste 400 de milioane de euro a fost înregistrat acum câţiva ani la ICC Paris. SAPE a vrut să oblige Enel Investment Holding BV şi Enel SpA, în solidar, la plata preţului aferent Acţiunilor Opţiunii de Vânzare (Put Option Clause), în sumă totală de 521.583.574,40 euro, şi, pentru întreaga perioadă cuprinsă între data de 24 decembrie 2012 şi data achitării efective, plata dobânzii contractuale, la nivelul prevăzut în contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, respectiv dobânda EURIBOR plus o marjă de 3% (prin raportare atât la preţul aferent Acţiunilor Opţiunii de Vânzare, cât şi la dividendele aferente cotei de participare a Reclamantului la profitul Enel Distribuţie şi Enel Energie).

În 2014, compania Enel s-a oferit să dea statului român, în această speţă, 250 de milioane de euro, în baza unui studiu HSBC, bani pe care, însă statul i-a refuzat, preferând să meargă la arbitrajul internaţional.

Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica avea dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud (dreptul de Opţiune "Put"), potrivit reprezentanţilor statului român.

Reprezentanţii Enel afirmau că valoarea exactă pentru achiziţionarea pachetului minoritar de acţiuni la Enel Muntenia Sud nu era definită cu precizie în contractul de privatizare, ci ar trebui calculată în baza unor anumite elemente ce pot lăsa loc la interpretări. Oficialii Enel spuneau că au avut discuţii în acest sens cu cei de la Electrica, însă nu s-a ajuns la un numitor comun.

În 2014, Enel şi-a anunţat intenţia să iasă de pe piaţa din România prin vânzarea afacerilor pe care le deţin în sectorul de energie. La începutul anului 2015, însă, Francesco Starace, CEO al grupului Enel anunţa că Enel nu va mai vinde activele din România, deoarece corespund noii strategii a grupului. Mai mult, acum doi ani, oficialii ENEL spuneau că investiţiile de capital pe care le vor face în România, pe partea de infrastructură şi reţele, se vor ridica la 630 milioane euro în următorii patru ani.

Grupul energetic italian Enel a confirmat oficial, recent, că a primit decizia Curţii de Arbitraj de la Paris, menţionând că rezultatul acestui arbitraj este în linie cu aşteptările companiei, şi a precizat că analizează în prezent detaliile acestei hotărâri: "Enel respectă decizia Curţii şi compania analizează în prezent detaliile acestei hotărâri. De altfel, rezultatul acestui arbitraj este în linie cu aşteptările companiei şi cu analiza efectuată intern asupra acestui caz".

•

• În 2016, statul român a pierdut un alt proces cu Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris

Statul român a pierdut, în vara anului trecut, în procesul intentat companiei italiene Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud, trebuind să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro. În acea speţă, statul român, prin Societatea de Administrare a Participaţiilor din Energie (SAPE), a cerut despăgubiri de la Enel de 834,2 milioane de euro şi de 378,6 milioane de lei pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud. Statul a mai pierdut până acum şi procesele intentate celorlalţi doi investitori care au cumpărat filiale Electrica, respectiv CEZ şi E.ON.