FOSTUL ŞEF AL ANAF: "Vânzarea alcoolului nefiscalizat în târguri publice - o anomalie a societăţii în care trăim"

Piaţa neagră a băuturilor spirtoase se situează undeva la circa 50%, susţine Gelu Diaconu, fost şef al ANAF până în februarie anul acesta, care ne-a explicat: "Sunt mai multe cauze datorită cărora s-a ajuns în această situaţie. Enumăr doar câteva: insuficienta capacitate administrativă ANAF, conivenţa cu evazioniştii a unor factori de decizie, lipsa de voinţă politică în reglementarea mult mai riguroasă a producţiei ocazionale şi a autoconsumului gospodăresc, precum şi o toleranţă culturală la evaziune".

Pe de altă parte, asociaţiile de profil afirmă că piaţa neagră a alcoolului a ajuns la peste 90% din totalul sectorului local, fiind domeniul cu cea mai mare evaziune din economia românească. "Trăim în Raiul băuturilor spirtoase nefiscalizate", sunt de părere oficialii industriei de profil, care susţin că aproximativ 2 miliarde de euro pierde statul român anual din cauza evaziunii pe această piaţă.

Potrivit unor calcule efectuate de Consiliul Fiscal, date care par mai apropiate de realitate, conform specialiştilor ANAF, evaziunea din accize şi taxa pe viciu (alcool şi tutun) reprezintă 0,4% din Produsul Intern Brut al ţării, adică circa 650 milioane de euro.

Domnul Gelu Diaconu spune că cifra vehiculată de reprezentanţii industriei de profil este mult exagerată: "Datele cu care operează Consiliul fiscal sunt mult mai riguroase. Cert este că nivelul evaziunii este foarte ridicat, chiar dacă se află într-o accentuată scădere faţă de anii 2010-2013".

Cantităţi enorme de alcool nefiscalizat sunt vândute în târguri organizate de diverse primării, la tarabe improvizate sau la marginea drumului, prin pieţe, internet sau alte canale de distribuţie. Reprezentanţii asociaţiilor de profil afirmă că produsele vândute din surse nesigure, fără timbru fiscal şi fără bon de casă au calitate îndoielnică, nu sunt supuse niciunui control şi reprezintă o reală ameninţare pentru sănătatea şi chiar viaţa consumatorilor.

Domnul Diaconu explică vânzarea a unor cantităţi de alcool nefiscalizat în târguri organizate de instituţii de stat ca o anomalie a societăţii în care trăim: "Permisivitatea la evaziune, a autorităţilor dar şi a populaţiei, este o plagă a noastră de care nu vom scăpa prea curând. Ba chiar constat o involuţie în ultimul an în a contracara această atitudine. Din raţiuni electorale şi de gaşcă închidem cu toţii ochii la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Suntem vehemenţi anti-evaziune în seminarii, conferinţe şi dezbateri televizate. În viaţa de zi cu zi, ipocrizia societăţii, dar mai ales a autorităţilor, este regulă.

Vorbim în termeni generali despre evaziune fără a-l «atinge» prea mult pe evazionistul-individ! Când eu am «atins» astfel indivizi toleraţi ani de zile cu zeci de milioane de euro evaziune la activ, să vă reamintesc cum mi-a fost spulberată carieră de o bazaconie de dosar penal? Dar despre asta cu altă ocazie pentru că se pare că are legătură cu... alcoolul (evaziune şi nu numai!)".

La toate produsele tradiţionale - ţuică, pălincă, rachiu, vinars - nu este permisă folosirea substanţelor îndulcitoare (zahăr, glucoză etc.), a substanţelor aromatizante sau a coloranţilor, potrivit legii.

De asemenea este interzisă folosirea alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatelor de aceeaşi origine.

Reprezentantanţi ai pieţei băuturilor spirtoase susţin că există pe piaţa de profil producători care vând produse declarate tradiţionale, nefiscalizate şi fără timbru, la preţuri între 10 lei şi 40 lei pe litru, la o concentraţie alcoolică de 40 - 50%, în condiţiile în care preţul/litru al unei băuturi alcoolice fiscalizate, la aceeaşi concentraţie, este de cel puţin 80 de lei, din care 30-40 lei reprezintă doar acciza şi alte taxe/litru. Aceste băuturi nu au nici baza de materii prime, nici tehnologia de lucru şi nici calitatea produsului finit pentru astfel de produse, potrivit oficialilor pieţei, care ne-au mai precizat: "Există pe piaţă băuturi obţinute din substanţe zaharoase sau cereale în amestec cu fructe fermentate declarate ca băuturi tradiţionale.

Producătorul poate folosi fructe sau cereale de slabă calitate, iar pentru obţinerea băuturii foloseşte zahăr dizolvat în apă caldă pe care îl adaugă în terciul de fructe. De asemenea, există şi băuturi obţinute prin fermentarea cerealelor. Cu utilaje foarte simple pentru plămădire şi distilare, se pot obţine băuturi care în amestec cu distilate din fructe sau prin adăugarea de arome, se vând ca băuturi tradiţionale româneşti. În practica producătorilor individuali de băuturi din fructe şi cereale se face amestecare de băuturi din fructe cu băuturi din cereale, astfel încât să fie cât mai greu de depistat natura materiei prime, pentru un preţ de cost cât mai scăzut, iar băutura obţinută să pară obţinută prin distilarea fructelor fermentate.

Ordinul 368/13.06.2008 interzice în mod expres cupajarea băuturilor tradiţionale din fructe cu alcool etilic de origine agricolă sau cu distilate de origine agricolă (distilate din cereale la concentraţie alcoolică sub 96% vol. alc.), practica acestor producători fiind ilegală".

Din cauza pieţei negre de alcool, zeci de mii de oameni îşi pierd slujbele, iar producătorii români şi-au arătat în nenumărate rânduri disponibilitatea să ofere mai multe locuri de muncă şi să producă la întreaga capacitate a fabricilor pe care le deţin.

Reprezentanţii pieţei de băuturi spirtoase spun că este nevoie de creşterea eficienţei controalelor în ceea ce priveşte comerţul ilegal.

Pentru albirea pieţei negre a băuturilor alcoolice, domnul Gelu Diaconu propune măsuri legislative mai dure faţă de producătorii casnici şi ocazionali (exemplul Ungariei poate fi la îndemână), pe de o parte, şi acţiuni ale Antifraudei în controale operative la categoriile de comercianţi mici şi mijlocii pe de altă parte. În acest domeniu, astăzi, ponderea evaziunii este, în opinia fostului şef ANAF, la această categorie de comercianţi.